România marilor nelinişti. Un studiu despre starea naţiunii

Concluziile unui studiu realizat în luna septembrie de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) din Cluj-Napoca, demonstrează că, deşi 57 la sută dintre români consideră că fac parte dintr-un popor ghinionist, 93 la sută sunt
mândri de naţionalitatea lor. Acest sentiment se regăseşte într-o proporţie mai mare în rândul moldovenilor decât în rândul locuitorilor din alte zone ale ţării.

Îngrijorările românilor
În momentul de faţă, pe români îi ingrijorează, cel mai mult, nivelul corupţiei, salariile, sistemul de sănătate şi prăpastia dintre oamenii bogaţi şi cei săraci, aspect ce provoacă nelinişte în rândul a mai mult de 80 la sută dintre persoanele care au răspuns întrebărilor din chestionarul IRES. Somnul românilor mai este afectat de îngrijorările în legătură cu sistemul de pensii, şomajul, poluarea, respectiv starea mediului înconjurător. Din lista cuprinsă în chestionar, cea mai mică îngrijorare a românilor este situaţia economică personală (64 la sută), aceştia declarând în măsură mai mare că sunt îngrijoraţi din pricina stării mediului înconjurător (76 la sută) sau a conducerii ţării (75 la sută).
Situaţia economiei ţarii îi îngrijorează pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani în măsură mai mică decât pe persoanele care au depăşit această vârstă. Privitor la acelaşi aspect, se observă diferenţe în funcţie de şcolaritatea respondenţilor, respectiv îngrijorarea scade cu cât oamenii au studii mai înalte. Femeile manifestă o îngrijorare mult mai mare (31,7 la sută) în ceea ce priveşte situaţia economică personală decât bărbaţii (18,6la sută).
Îngrijorarea faţă de situaţia economică a copiilor sau a nepoţilor este mai mare în rândul femeilor, al persoanelor cu studii medii şi elementare, a persoanelor care locuiesc în mediul rural şi a rezidenţilor din Moldova.
De asemenea, femeile se arată mai îngrijorate decât bărbaţii de starea sistemului de sănătate publică. În general, se tendinţa femeilor de a fi mai îngrijorate de diversele aspecte ale vieţii: de exemplu, 55,6 la sută dintre femeile care au răspuns întrebărilor conţinute de chestionarul IRES au declarat că sunt îngrijorate de situaţia în care se află sistemul public de pensii, în timp ce, dintre bărbaţi doar 45,1 al sută susţin că îi îngrijorează acest aspect. În cazul persoanelor care se declară foarte îngrijorate de sistemul de pensii, distribuţia pe vârste indică o proporţie mai mare a acestui tip de răspuns în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 51 şi 65 de ani (64 la sută), fapt ce poate fi explicat de apropierea acestei categorii de respondenţi de vârsta de pensionare. În contrapartidă, doar 32,2 la sută dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani declară că sunt foarte îngrijorate de ssituaţia sistemului public
de pensii.
Deşi, în general, oamenii cu studii superioare se declară îngrijoraţi în măsură mai mică decât cei cu studii elementare sau medii, referitor la situaţia învăţamântului situaţia este puţin diferită. Astfel, 49, 3 la sută dintre persoanele cu studii superioare se declară foarte îngrijorate de starea actuală aînvăţământului, spre deosebire de cele cu studii elementare (39,7la sută) sau de cele cu studii medii (44,8 la sută). Locuitorii din zona de sud a ţării se declară foarte îngrijoraţi de situaţia învăţamântului în măsură mai mare (51,2 la sută) decât persoanele din Transilvania şi Banat (40,2 la sută) sau decât cele din Moldova (42,4 la sută).
În ceea ce priveşte salariile, iarăşi femeile se arată mai îngrijorate de nivelul acestora decât bărbaţii (55,1 faţă de 39,1 la sută). Dintre respondenţii care se declară foarte îngrijoraţi în privinţa salariilor, cea mai mare proporţie o reprezintă persoanele cu studii medii (54,9 de procente), urmate de persoanele cu studii elementare (49,2 la sută) şi, mai apoi, de persoanele cu studii superioare (36,9 la sută).
Există o relaţie de inversă proporţionalitate între vârsta persoanelor şi îngrijorarea
declarată faţă de mediul înconjurator. Astfel, cu cât înaintează în vârstă, respondenţii se declară mai puţin îngrijoraţi de starea mediului înconjurător. Între îngrijorarea faţă de mediu şi studiile absolvite de respondent se conturează o relaţie de directă
proporţionalitate, adică îngrijorarea creşte odată cu nivelul de educaţie. (studii elementare - 28,1 la sută; studii medii - 31,6 la sută; studii superioare - 37,9 la sută).
Distribuţia pe vârste relevă, în cazul a trei întrebări (legate de conducerea ţării, de politică şi de nivelul corupţiei) o proporţie mai mică a tinerilor cu vârste cuprinse între 18-35 de ani care se declară foarte îngrijoraţi de aceste aspecte, faţă de alte categorii de vârstă.
Femeile, spre deosebire de bărbaţi, şi persoanele cu studii medii şi elementare, faţă de cele cu studii superioare, se arată mult mai îngrijorate de nivelul ratei şomajului şi de penuria de locuri de muncă.

Cele mai mari probleme ale României
În opinia respondenţilor la întrebările din chestionarul IRES, cea mai importantă problemă a ţării o constituie lipsa locurilor de muncă, menţionată spontan de către 17 la sută dintre persoanele intervievate telefonic. Pe locul doi respoindenţii au plasat starea deficitară a economiei, menţionată de 15 la sută dintre aceştia, conducerea
defectuoasă a ţării (10 la sută), corupţia (7 la sută), pensiile şi salariile mici (6 la sută), precum şi sărăcia oamenilor şi lipsa banilor (6 la sută). Respondenţii au mai menţionat, într-un procent mai mic şi alte probleme, precum sistemul sanitar deficitar şi prestaţia nemulţumitoare a clasei politice, datoriile externe sau învăţamântul. Există şi persoane care consideră că problema cea mai importantă cu care se confruntă România în momentul de faţă este mentalitatea cetăţenilor săi (3 la sută).