Biblioteca publică turdeană - 60 de ani de la înfiinţare

de Emil HĂLĂŞTUAN
Biblioteca municipală “Teodor Murăşanu” din Turda împlineşte în aceste zile 60 de ani de la înfiinţare. Instituţia va sărbători cele şase decenii de activitate printr-o manifestare găzduită de Sala Mare a Primăriei turdene, ce va avea loc marţi, 29 noiembrie, cu începere de la ora 15. Cu acelaşi prilej, organizatorii evenimentului vor marca scurgerea a 120 de ani de la naşterea scriitorului, profesorului şi publicistului Teodor Murăşanu, al cărui nume îl poartă biblioteca municipală din Turda.
Emilia Raţiu “naşa” meseriei de bibliotecăreasă
Potrivit prezentării de pe site-ul Bibliotecii municipale „Teodor Murăşanu”, la originile acestei instituţii se află Biblioteca Reuniunii Femeilor Române, înfiinţată prin anul 1874, de “Societatea Reuniunii Femeilor Române” din Turda, cu scopul promovării limbii şi literaturii române.Meritul înfiinţării Bibliotecii Reuniunii Femeilor Române aparţine Emiliei Raţiu, soţia memorandistului dr.Ioan Raţiu. Descrisă în documentele vremii drept “una dintre cele mai luminate turdence, femeie dotată cu o inteligenţă vie, animată de înalte idealuri naţionale şi de cele mai alese sentimente patriotice“ Emilia Raţiu a prilejuit, prin înfiinţarea acestei biblioteci, apariţia, în anul 1874, odată cu aprobarea statutelor de meserii, a funcţiei de „bibliotecăreasă”.
“Cea mai dulce şi mai de folos zăbavă” cultivată de femeile din Turda

În 1894, după două decenii de la înfiinţare, biblioteca dispunea de 206 volume. Fondul de carte a crescut la 526 de volume în 1904, apoi la 633 de volume în 1914. În 1924 fondul de carte al bibliotecii era de 724 volume. Acesta a crescut la 858 volume în 1934. Dacă în primul deceniu de funcţionare a Bibliotecii Reuniunii Femeilor Române din Turda, fondul de carte s-a majorat cu peste 300 de volume, în următoarele trei decenii această creştere s-a temperat, fixîndu-se la o rată de circa 100 de volume în zece ani. În anul 1910 apărea primul catalog al unei biblioteci româneşti din Turda: „Catalogul Societăţii de Lectură a Femeilor Române din Turda. Tipărit la Tipografia „Carmen” din Cluj, catalogul cuprinde 633 de titluri.
“Astra” împrăştia lumina slovei în spaţiul transilvan
O contribuţie importantă la dezvoltarea bibliotecilor din Turda a avut–o şi Biblioteca Despărţămîntului „Astra”. Despărţămîntul comitatului Turzii de Jos şi a Scaunului Arieşului, al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român a fost unul din primele două astfel de despărţăminte, înfiinţate de “Astra” în anul 1870.
După exemplul bibliotecii Astra, înfiinţată la Sibiu în 1862, unele despărţăminte au înfiinţat propriile biblioteci. Nu se cunoaşte exact anul înfiinţării bibliotecii Astra, de la Turda, dar se presupune că aceasta a apărut la puţin timp după înfiinţarea, în 1872, la Făgăraş, a primei biblioteci de despărţămînt.
În numerele revistei Transilvania, apărute în 1911 şi 1912 se preciza că, la acea vreme, biblioteca despărţămîntului Astra din Turda dispunea de 346 de volume şi publicaţii. Majoritatea volumelor din bibliotecile despărţămintelor Astrei, cît şi cele din bibliotecile populare, erau cărţi de popularizare „broşuri instructive”, iar fondurile de carte se constituiau, preponderent, prin donaţii. Pînă la sfîtrşitul perioadei interbelice fondul de carte al bibliotecii Astra, de la Turda, a ajuns la 6000 de volume.
Biblioteca a existat pînă spre sfîrşitul deceniului al cincelea al secolului XX, cînd cărţile salvate de la distrugere în al doilea război mondial au trecut în patrimoniul căminului cultural „Nicolae Bălcescu”, transformat ulterior în casă de cultură.
Lăcaşul cărţii, renăscut în era stalinistă
După înfiinţarea Bibliotecii Raionale Turda, fapt petrecut în luna decembrie a anului 1950, noua instituţie a preluat cele aproximativ 4.200 de volume ale fostei biblioteci Astra. Fondul de carte preluat de la Căminul Cultural „Nicolae Bălcescu” s-a îmbogăţit, treptat, prin donaţiile forurilor tutelare central şi datorită creşterii progresive a alocaţiilor bugetare, ce au permis achiziţii anuale de la Fondul de stat al Cărţii, din Bucureşti şi de la filialele acestuia, din Cluj şi din Săliştea Sibiului.

Devenită ulterior bibliotecă municipală, instituţia, botezată în anul 1993 cu numele lui Teodor Murăşanu, scriitor, profesor şi publicist, funcţionează în clădirea teatrului, unde se află sediul central, respectiv secţia pentru adulţi. Secţia pentru copii, înfiinţată în 1965, funcţionează în clădirea de pe strada George Coşbuc, unde, pînă nu demult şi-a avut sediul Judecătoria Turda.
După desfiinţarea comunei Poiana, în anul 1969 şi transformarea acesteia în cartier al Turzii, biblioteca comunală de acolo a devenit filială a Bibliotecii municipale Turda. După desfiinţarea sa, în anul 1983, fondul de carte şi publicaţii al fostei biblioteci comunale din Poiana a fost transferat secţiei pentru adulţi, respective celei pentru copii, de la Bibilioteca municipală Turda.
În anul 1986 aceasta avea un fond de carte şi de publicaţii de 94.104 volume, pus la dispoziţia celor 5971 cititori care frecventau biblioteca publică turdeană.
Ideologia comunistă, scoasă din fondul bibliotecii
În anul 1992 fondul bibliotecii s-a redus la 89.153 de cărţi şi publicaţii. Aproape 5000 de cărţi, reviste sau ziare “în care ideologia comunistă era extrem de evidentă” au fost scoase din inventar. În prezent Biblioteca municipală “ Teodor Murăşanu Turda dispune de o colecţie enciclopedică, de peste 100.000 de volume şi deserveşte aproximativ 8.000 de cititori.

Biblioteca mai oferă servicii gratuite, precum iniţierea în utilizarea calculatorului şi a internet-ului sau redactarea cv-urilor şi a scrisorilor de intenţie. De asemenea, la biblioteca publică din Turda se organizează cursuri de engleză pentru începători, iar la secţia pentru copii se desfăşoară diverse activităţi educative, destinate elevilor din clasele ciclului primar.