Publicaţie săptămînală la Cîmpia Turzii

de Emil HĂLĂŞTUAN
Din ultima zi a lunii noiembrie, Cîmpia Turzii are “ziar”. Intitulat
“Câmpia eXpress” săptămînalul editat la Cîmpia Turzii, în 12 pagini, din care patru full-color, apare în fiecare miercuri şi se distribuie gratuit. Managerul publicaţiei, Rareş Morar, îi asigură pe potenţialii cititori că “articolele regăsite în paginile ziarului vor avea conţinut unic şi vor fi caracterizate de originalitate. În cele 12 pagini ale publicaţiei, cititorii vor găsi subiecte din sfera administraţiei, politicii, evenimentelor, sportului, dar si reportaje sau interviuri interesante”.

Ediţia tipărită completează varianta on-line a publicaţiei “Câmpia eXpress” (w w w.c a m p i a - e x p r e s s.r o ) apărută la începutul lunii septembrie.
“Câmpia eXpress” va încerca sa apere onoarea presei, ştirbită de apariţia unor personaje “exotice", care fac furori la emisiunile TV sau în paginile publicaţiilor de scandal. Săptămînalul se va axa pe problemele comunităţii, pe subiectele de interes local, precum şi pe aspectele frumoase ale vieţii, de multe ori ignorate, din cauza grijilor cotidiene, promite Rareş Morar, managerul publicaţiei “Câmpia eXpress”.

Monument închinat libertăţii conştiinţei şi toleranţei religioase

de Emil HĂLĂŞTUAN
Sculptorul turdean Suba Laszlo a avansat ideea realizării unui monument prin care s-ar marca, proclamarea şi legiferarea, pentru prima dată
în lume, a libertăţii conştiinţei şi toleranţei religioase. Evenimentul s-a petrecut în 13 ianuarie 1568, cînd Dieta Transilvaniei, întrunită la Biserica Romano-Catolică din localitate, a emis Edictul de la Turda, prin care a hotărît că adepţii celor patru culte creştine, catolic, reformat, de rit lutheran, respectiv calvin şi cel unitarian, îşi pot practica neîngrădiţi ritualurile specifice credinţei lor.
Cu ocazia ediţiei de vineri, 2 decembrie, a “Întîlnirilor colocviale” ce se desfăşoară la Turda sub egida Asociaţiei “Rei Culturae Fautores” şi a Clubului Social-Medical, reprezentanţii acestor două organizaţii neguvernamentale, dar şi cei ai Asociaţiei “Atelier 7+”, respectiv “Filarmonia” au fost de acord cu susţinerea ideii lansate de către Suba Laszlo. Cei aproximativ 20 de participanţi la întîlnirea desfăşurată în sala de conferinţe a hotelului “Centrum” din Turda, au convenit să se întîlnească în a doua jumătate a lunii ianuarie, pentru a dezbate un plan de lucru, prin care s-ar putea concretiza ideea realizării unui monument dedicat proclamării libertăţii conştiinţei şi libertăţii religioase şi amplasarii acestuia într-un loc adecvat din Turda. De asemenea, participanţii la ediţia din decembrie a “Întîlnirilor colocviale” printre care s-au aflat artiştii plastici Agneta Labancz Cismaşiu, Marta Deleanu, Alexandru Picovici, Iosif Stegaru, Flaviu Bugnariu sau Manole Ciui şi-au exprimat intenţia de a solicita şi altor organizaţii neguvernamentale din Turda susţinerea ideii lui Şuba Laszlo, pe care regizorul Ovidiu Cosac a catalogat-o drept germenele creării “unei axe a reconcilierii etnice şi de suflet” a turdenilor, dar nu numai.
Evenimentul proclamării şi legiferării libertăţii conştiinţei, respectiv a toleranţei religioase de către Dieta Transilvaniei, întrunită la Turda, între 6 şi 13 ianuarie 1568, a fost legat de numele regelui Ioan Sigismund Zápolya (primul principe al Ardealului, apoi rege al Ungariei, între anii 1540 - 1571) si de cel al lui

David Ferenc (Francisc) – 1510 - 1579, întemeietorul şi primul episcop al Bisericii Unitariene, înfiinţată la Turda în ianuarie 1568. După moartea lui Ioan Sigismund Zápolya, în luna noiembrie a anului 1579, David Ferenc a fost martirizat în Cetatea Devei. (blog Istoria Turzii – Radu Cerghizan)
Potrivit Wikipedia, autorul textului Edictului de la Turda a fost reformatorul italian Giorgio Blandrata, medic si doctor al Universitatii Montpellier, din Franţa, eretic expulzat din Italia, dar si de către Calvin, de la Geneva. Ajuns medic de curte la Principele Transilvaniei, Ioan Sigismund Zápolya (Ioannes secundus de Alba Iulia), Blandrata a reuşit să determine adoptarea, prin acelaşi edict de la Turda, a religiei unitariene. Conform Wikipedia, aceasta reprezintă “reeditarea ereziei lui Arius, din Anno Domini.300, condamnată la Conciliul de la Niceea”.

Biblioteca publică turdeană - 60 de ani de la înfiinţare

de Emil HĂLĂŞTUAN
Biblioteca municipală “Teodor Murăşanu” din Turda împlineşte în aceste zile 60 de ani de la înfiinţare. Instituţia va sărbători cele şase decenii de activitate printr-o manifestare găzduită de Sala Mare a Primăriei turdene, ce va avea loc marţi, 29 noiembrie, cu începere de la ora 15. Cu acelaşi prilej, organizatorii evenimentului vor marca scurgerea a 120 de ani de la naşterea scriitorului, profesorului şi publicistului Teodor Murăşanu, al cărui nume îl poartă biblioteca municipală din Turda.
Emilia Raţiu “naşa” meseriei de bibliotecăreasă
Potrivit prezentării de pe site-ul Bibliotecii municipale „Teodor Murăşanu”, la originile acestei instituţii se află Biblioteca Reuniunii Femeilor Române, înfiinţată prin anul 1874, de “Societatea Reuniunii Femeilor Române” din Turda, cu scopul promovării limbii şi literaturii române.Meritul înfiinţării Bibliotecii Reuniunii Femeilor Române aparţine Emiliei Raţiu, soţia memorandistului dr.Ioan Raţiu. Descrisă în documentele vremii drept “una dintre cele mai luminate turdence, femeie dotată cu o inteligenţă vie, animată de înalte idealuri naţionale şi de cele mai alese sentimente patriotice“ Emilia Raţiu a prilejuit, prin înfiinţarea acestei biblioteci, apariţia, în anul 1874, odată cu aprobarea statutelor de meserii, a funcţiei de „bibliotecăreasă”.
“Cea mai dulce şi mai de folos zăbavă” cultivată de femeile din Turda

În 1894, după două decenii de la înfiinţare, biblioteca dispunea de 206 volume. Fondul de carte a crescut la 526 de volume în 1904, apoi la 633 de volume în 1914. În 1924 fondul de carte al bibliotecii era de 724 volume. Acesta a crescut la 858 volume în 1934. Dacă în primul deceniu de funcţionare a Bibliotecii Reuniunii Femeilor Române din Turda, fondul de carte s-a majorat cu peste 300 de volume, în următoarele trei decenii această creştere s-a temperat, fixîndu-se la o rată de circa 100 de volume în zece ani. În anul 1910 apărea primul catalog al unei biblioteci româneşti din Turda: „Catalogul Societăţii de Lectură a Femeilor Române din Turda. Tipărit la Tipografia „Carmen” din Cluj, catalogul cuprinde 633 de titluri.
“Astra” împrăştia lumina slovei în spaţiul transilvan
O contribuţie importantă la dezvoltarea bibliotecilor din Turda a avut–o şi Biblioteca Despărţămîntului „Astra”. Despărţămîntul comitatului Turzii de Jos şi a Scaunului Arieşului, al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român a fost unul din primele două astfel de despărţăminte, înfiinţate de “Astra” în anul 1870.
După exemplul bibliotecii Astra, înfiinţată la Sibiu în 1862, unele despărţăminte au înfiinţat propriile biblioteci. Nu se cunoaşte exact anul înfiinţării bibliotecii Astra, de la Turda, dar se presupune că aceasta a apărut la puţin timp după înfiinţarea, în 1872, la Făgăraş, a primei biblioteci de despărţămînt.
În numerele revistei Transilvania, apărute în 1911 şi 1912 se preciza că, la acea vreme, biblioteca despărţămîntului Astra din Turda dispunea de 346 de volume şi publicaţii. Majoritatea volumelor din bibliotecile despărţămintelor Astrei, cît şi cele din bibliotecile populare, erau cărţi de popularizare „broşuri instructive”, iar fondurile de carte se constituiau, preponderent, prin donaţii. Pînă la sfîtrşitul perioadei interbelice fondul de carte al bibliotecii Astra, de la Turda, a ajuns la 6000 de volume.
Biblioteca a existat pînă spre sfîrşitul deceniului al cincelea al secolului XX, cînd cărţile salvate de la distrugere în al doilea război mondial au trecut în patrimoniul căminului cultural „Nicolae Bălcescu”, transformat ulterior în casă de cultură.
Lăcaşul cărţii, renăscut în era stalinistă
După înfiinţarea Bibliotecii Raionale Turda, fapt petrecut în luna decembrie a anului 1950, noua instituţie a preluat cele aproximativ 4.200 de volume ale fostei biblioteci Astra. Fondul de carte preluat de la Căminul Cultural „Nicolae Bălcescu” s-a îmbogăţit, treptat, prin donaţiile forurilor tutelare central şi datorită creşterii progresive a alocaţiilor bugetare, ce au permis achiziţii anuale de la Fondul de stat al Cărţii, din Bucureşti şi de la filialele acestuia, din Cluj şi din Săliştea Sibiului.

Devenită ulterior bibliotecă municipală, instituţia, botezată în anul 1993 cu numele lui Teodor Murăşanu, scriitor, profesor şi publicist, funcţionează în clădirea teatrului, unde se află sediul central, respectiv secţia pentru adulţi. Secţia pentru copii, înfiinţată în 1965, funcţionează în clădirea de pe strada George Coşbuc, unde, pînă nu demult şi-a avut sediul Judecătoria Turda.
După desfiinţarea comunei Poiana, în anul 1969 şi transformarea acesteia în cartier al Turzii, biblioteca comunală de acolo a devenit filială a Bibliotecii municipale Turda. După desfiinţarea sa, în anul 1983, fondul de carte şi publicaţii al fostei biblioteci comunale din Poiana a fost transferat secţiei pentru adulţi, respective celei pentru copii, de la Bibilioteca municipală Turda.
În anul 1986 aceasta avea un fond de carte şi de publicaţii de 94.104 volume, pus la dispoziţia celor 5971 cititori care frecventau biblioteca publică turdeană.
Ideologia comunistă, scoasă din fondul bibliotecii
În anul 1992 fondul bibliotecii s-a redus la 89.153 de cărţi şi publicaţii. Aproape 5000 de cărţi, reviste sau ziare “în care ideologia comunistă era extrem de evidentă” au fost scoase din inventar. În prezent Biblioteca municipală “ Teodor Murăşanu Turda dispune de o colecţie enciclopedică, de peste 100.000 de volume şi deserveşte aproximativ 8.000 de cititori.

Biblioteca mai oferă servicii gratuite, precum iniţierea în utilizarea calculatorului şi a internet-ului sau redactarea cv-urilor şi a scrisorilor de intenţie. De asemenea, la biblioteca publică din Turda se organizează cursuri de engleză pentru începători, iar la secţia pentru copii se desfăşoară diverse activităţi educative, destinate elevilor din clasele ciclului primar.

Meditaţii gratuite pentru viitorii absolvenţi de liceu

de Emil HĂLĂŞTUAN
Pentru al doilea an consecutiv, Asociaţia pentru Protecţie Socială şi Apărarea Drepturilor Omului (APSADO), din Turda, organizează meditaţii gratuite pentru elevii care vor susţine examenul de bacalaureat în 2012.
La deschiderea festivă a cursurilor, eveniment petrecut joi, 24 noiembrie, cu începere de la ora 18, gazdele, adică preşedintele şi secretarul APSADO, Robert Cojan, respectiv Radu Stoica, l-au avut ca oaspete pe senatorul social-democrat de Cluj, Alexandru Cordoş.
La meditaţii, care vor avea o durată de şase luni, s-au înscris 30 de elevi de la liceele din Turda. Aceştia se vor pregăti la limba şi literatura română, matematică, fizică şi limba engleză. Orele de meditaţii, susţinute în mod voluntar de către profesoarele Dora Arion, Daniela Pîrlea, Oana Duca şi Geanina Ciobanca, se vor desfăşura marţea, miercurea şi joia, între orele 16.30 şi 18, la sediul APSADO, din Turda, Piaţa Republicii nr. 15.
Iniţiatoarea acestor meditaţii, profesoara Dora Arion, a precizat că la prima acţiune de acest fel, desfăşurată din toamna anului 2010 pînă în vara aceasta, s-au înscris 28 de elevi. Dintre cei 22 de cursanţi care au încheiat prima serie de meditaţii, 20 au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în sesiunile organizate în 2011.
Senatorul Alexandru Cordoş a remarcat că „organizarea acestor meditaţii este necesară din cauza lipsei de implicare a autorităţilor locale în desfăşurarea procesului de învăţămînt”. Parlamentarul clujean consideră că Turda are nevoie „în afară de borduri, de locuri de muncă şi de oameni de valoare” aşa cum acest oraş a avut mereu, de-a lungul timpului.

Expoziţie de pictură: Maria Matean propune o călătorie în “spaţiul aperceptibil”

de Emil HĂLĂŞTUAN
Galeria municipală de Artă din Turda găzduieşte expoziţia de pictură realizată cu lucrări semante de către Maria Matean. Profesoară la Liceul de Arte Plastice “Romul Ladea” din Cluj-Napoca, artista propune vizitatorilor galeriei turdene o călătorie “în spaţiul aperceptibil” înfăţişat privitorilor în cele 13 tablouri expuse. Lucrările grupate de Maria Matean în ciclul “Spaţiu aperceptibil” au fost create între anii 2004 şi2011.
În viziunea Mariei Matean, expresia “spaţiu aperceptibil” defineşte, iar lucrările sale zugrăvesc “integrarea percepţiilor în experienţa individual anterioară”. În traducere, aceasta ar însemna, potrivit explicaţiilor Mariei Matean, că “lumea plastică o ia înaintea celei concrete, cotidiene, transformînd realitatea în forme aperceptibile. Astfel se creează o paralelă între vis şi realitate. Amintirea inocenţei se metamorfozează prin elementele specifice picturii: grund, textură, culoare, tuşă”, după cum precizează artista.

La vernisarea expoziţiei, Lucian Ţînţariu, profesor la acelaşi liceu clujean ca şi Maria Matean, aprecia că în lucrările prezentate în “personala” de la Turda se regăsesc “forţa şi sinceritatea” etalate de Maria Matean încă de pe vremea cînd era elevă de liceu.
Profesoară, pentru o scurtă perioadă de timp, la Cîmpia Turzii, Maria Matean are legături mai strînse cu Turda din anul 2007, cînd a participat la tabăra internaţională de creaţie, organizată la Rimetea de filiala turdeană a Uniunii Artiştilor Plastici.
Expoziţia, ce poate fi vizitată de marţea pînă sîmbăta, între orele 10 şi 16, rămîne deschisă publicului pînă în 30 noiembrie.

Masă rotundă cu liderii PSD Turda: Cine va scoate România din criză?

de Emil HĂLĂŞTUAN
Pe agenda oamenilor politici, dar şi printre oamenii de rînd se insinuează, încet dar sigur, preocuparea pentru alegerile de anul viitor. Într-o ţară ca România, unde guvernul nu are susţinere din partea electoratului, subiectul de căpătîi, ce ar putea afişul agendei publice pînă la sfîrşitul anului viitor, îl poate constitui căutarea răspunsului la întrebarea “Scăpăm sau nu de PD-L şi de aliaţii acestora din coaliţia aflată la putere în România de azi? Pe de altă parte, jocul preferat al premierului Emil Boc, un fel de alba-neagra, în varianta uite criza, nu e criza, nu mai impresionează pe nimeni. Dar, dincolo de compoziţia viitoare a puterii, dincolo de posibila şi probabila suspendare a preşedintelui ţării, traian Băsescu, de o eventuală majoritate parlamentară a USL, rezultată în urmna alegerilor generale ce ar trebui să aibă loc la sfîrşitul anului 2012, rămîne de aflat răspunsul la o întrebare mai de căpătîi decît oricare alta: Cine va scoate România din criză? Un posibil răspuns oferă, în cuprinsul acestui material, trei dintre mebrii conducerii organizaţiei PSD Turda, respectiv preşedintele acesteia, Cristian Matei, unul dintre vicepreşedinţi, Cristel Frînc şi preşedintele Departamentului “Revoluţionari” din cadrul organizaţiei social-democraţilor turdeni, Dănuţ Ştefan.

Rep: Cine va scoate România din criză?
Cristian Matei: Trăim o senzaţie stranie, accea de a fi parte a unei naţiuni care a obosit să gândească, care trăieşte din inerţie, se uită la televizor şi se lasă în voia sorţii. Reacţionăm tot mai puţin la erorile şi minciunile actualei puteri. Pare că nimic nu ne mai surprinde, deşi fiecare pas făcut de PD-L, fiecare pas făcut de cei de la putere este un abuz nu numai la drepturile omului, nu numai la echilibrul bugetar, dar şi la normele elementare ale bunului simţ.
Cristel Frînc:
Lumea întreagă se întreabă cum vom merge mai departe. Noi nu ne întrebăm, bîjbîim încet, pe pipăite, în spatele unor conducători care nu au pierdut doar drumul, ci şi sensul. Andre Gluckmann spunea că teroristul este un om care, prin acţiunile sale violente, nu dă de gîndit lumii, ci o împiedică să gîndească, o împietreşte, o condamnă la nemişcare. Credem că noi, ca naţiune, sîntem victimele unui astfel de proces. Cei şapte ani de agresiune a grupului politic Băsescu-PD-L ne-au plasat într-o astfel de conjunctură, extrem de periculoasă în orice context, dar mai ales în actuala situaţie mondială. De aceea, cred că rolul nostru (nr. al USL) nu este doar acela de a învinge PD-L, nu este nici doar acela de a găsi soluţii pentru situaţia inimaginabil de proastă în care am ajuns, nu este nici doar acela de a ne integra într-un context european şi mondial, fără a fi cu totul marginalizaţi. Rolul nostru principal devine acela de a trezi naţiunea la viaţă, de a o reimplica în circuitul normal al existenţei sociale.
Rep: Cum se traduc aceste deziderate, în cazul PSD Turda?
Cristian Matei: Obiectivul major al PSD Turda, în condiţiile dezastrului pedelist este acela de a cîştiga funcţia de primar al Turzii. Ne asumăm totodată datoria de a arăta oamenilor că elementarele noţiuni de solidaritate, un atribut al umanităţii, nu au dispărut cu totul din societatea românească, chiar dacă azi aceasta îşi aruncă bâtrînii şi bolnavii în stradă, iar pe elevi şi profesori îi trimite, cot la cot, în şomaj.
Rep: Domnule Dănuţ Ştefan, în calitate de preşedinte al Departamentului “Revoluţionari” din cadrul organizaţiei PSD Turda, vă întreb: Seamănă România dea zi cu cea la care aţi visat atunci, în zilele fierbinţi de la sfîrşitul lunii decembrie 1989?
Dănuţ Ştefan: Noi am dorit şi dorim ca România să devină cu adevărat un stat social. Statul social îi sprijină pe cei vulnerabili, sprijină tinerele familii, îi sprijină pe cei bolnavi şi pe cei singuri. Statul social îi respectă pe pensionari, statul social nu acordă pomeni sau ajutoare nemeritate, ci este cu adevărat responsabil pentru cetăţeni. Statul social nu trebuie învinovăţit pentru criza economică şi pentru datoriile făcute de guvernele incompetente. Dimpotrivă, statul social poate asigura, prin măsuri economice şi sociale, un nivel de trai decent pentru cetăţeni şi, în acelaşi timp, poate garanta respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Rep: Preşedintele României, Traian Băsescu, spune că vremea statului social a trecut. În condiţiile actuale, cum poate fi obligată puterea să “joace” altfel de cum i se “cîntă” de la Cotroceni?
Cristel Frînc:
Puterea actuală face ceea ce vedem cu toţii şi cred că atitudinea de măcelar a Guvernului Boc, ce nu ştie decît să taie salarii, pensii şi alte drepturi, nu se va schimba. La anul, românii pot spune “stop” genocidului social. De partea cealaltă, noi vom continua să vorbim cu oamenii, să le explicăm politicile şi măsurile pe care USL le va aplica odată ajunsă la guvernare. Anul viitor va fi şi mai rău, atît din punct de vedere economic cît şi din cel al stabilităţii sistemului democratic. În România va creşte sărăcia, se vor accentua inegalităţile şi injustiţia socială. Autoritatea statului va continua să scadă. Cel mai mare risc pentru România constă în dizolvarea democraţiei şi în disoluţia statului. De la ideea de amînare a alegerilor, din simplu calcul politic, la cea de anulare completă a acestora, nu este decît un pas. De la reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la unicameralism la dizolvarea Parlamentului, drumul poate fi, de asemenea, foarte scurt, iar PD-L a demonstrat că este în stare să îl parcurgă.
Rep: Puterea spune că măsurile de austeritate pe care le-a promovat Guvernul condus de Emil Boc sînt inevitabile. Credeţi că în intervenţiile televizate, în care premierul sau alţi pedelişti din prima linie deplîng nevoia de a aplica măsuri impopulare se plînge, de fapt, cu “lacrimi de crocodil”?
Cristian Matei:
Guvernarea portocalie a spus populaţiei că taie salariile pentru că nu mai sînt bani. Aceeaşi explicaţie inacceptabilă se pregăteşte pentru pensionari. Totuşi, pentru telegondole s-au găsit fonduri, pentru terenuri de fotbal în sate fără apă şi fără canalizare au fost bani, pentru bazine de înot, închise imediat după inaugurare, s-a găsit finanţare. Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat, dar guvernul strînge cureaua pentru bugetari, pensionari, tineri şi persoane defavorizate.
Boc a spus că, dintre ţările Uniunii Europene, România are cel mai mare procent de fonduri alocate pentru investiţii, dar premierul a uitat să precizeze un lucru esenţial: este vorba de bani pentru investiţii ce s-au dus direct în buzunarele clanurilor pedeliste. Statistica lui Boc este, de fapt, cel mai important indice al corupţiei actualei guvernări.
Rep: Revin la întrebarea de la începutul discuţiei. Ce-i de făcut pentru ca ţara să iasă din criză?
Cristel Frînc: Într-o astfel de situaţie, noi, social-democraţii, nu trebuie să ne uităm identitatea, nu trebuie să uităm de valorile care ne definesc, deoarece astăzi avem nevoie, mai mult ca oricînd, de solidaritate, responsabilitate, echitate şi de libertate.
Trebuie să fim alături de profesori, să îi respectăm pentru ceea ce fac, să le apreciem munca şi să le spunem că există şi o altă cale. Trebuie să fim alături de medici, să le arătăm preţuirea noastră şi să le spunem că vrem să le creăm condiţii pentru a-şi dezvolta cariera în ţară. Trebuie să le explicăm tinerilor care îşi termină studiile cum dorim să creăm mai multe locuri de muncă, cum vrem să le oferim oportunităţi aici, în Turda.
Rep: Şansele de a obţine un loc de muncă în Turda sînt extrem de reduse. Potrivit informaţiilor recente, în nouă ani, de la recensămîntul din anul 2002 pînă la cel recent încheiat, populaţia Turzii a scăzut, de la peste 57 de mii la puţin peste 46 de mii de locuitori. Aceste date certifică presupunerea potrivit căreia circa 10 mii de turdeni au plecat să muncească în străinătate. Mai scădem circa 15 mii de pensionari şi vreo 8 mii de copii. Rămîn circa 23 mii de locuitori care ar face parte din segmentul populaţiei active din Turda. Marea majoritate a acestora nu au unde munci. Ce-i de făcut?
Dănuţ Ştefan: Turda se îndreaptă către falimentului propiului viitor. Tinerii cu studii medii sau superioare reprezintă majoritatea, în categoria şomerilor. Pensionarii, după o viaţă de muncă, trebuie să asculte injuriile unor nemernici care le spun doar că sînt o povară a societăţii.
Avem datoria de a fi alături de toate persoanele defavorizate, cărora trebuie să le spunem că societatea şi statul nu le întorc spatele, că vrem să le asigurăm şanse egale de reuşită în viaţă.
Pedeliştii au produs 700.000 de şomeri. Noi am creat odată un milion de locuri de muncă şi o vom mai face. Pedeliştii vor să impoziteze toate pensiile, noi îi vom proteja şi îi vom ajuta mereu pe pensionari.
Puterea portocalie i-a abandonat pe copii, pe bătrîni, pe bolnavi, pe săraci. Noi vom garanta că statul îi va ajuta pe toţi cei aflaţi cu adevărat în dificultate.
Cristian Matei: Democrat-liberalii, susţinuţi de UDMR şi UNPR, au trimis în sărăcie peste 2 milioane de români. Noi le vom reda acestor oameni şansa de a ieşi din sărăcie, prin muncă cinstită şi corect plătită.
Portocaliii au trimis tinerii în şomaj sau i-au alungat din ţară, noi le vom oferi un loc de muncă decent, acasă în România, lîngă familiile lor.
Actuala putere a distrus şcoala românească, prin fel de fel de aşa zise reforme, noi o vom repune pe picioare, respectînd profesorii şi oferind copiilor acces egal la educaţie. Ei au închis spitalele şi au pus taxă la intrarea celor rămase, noi vom garanta un sistem de sănătate performant, accesibil tuturor românilor.
Anul 2012 trebuie să fie anul victoriei deşi a devenit clar că PD-L încearcă să se permanentizeze la putere, prin mijloace antidemocratice ce amintesc de statul totalitar: Dacă nu pot fi votaţi, vor fura voturile? Dacă nu pot fura voturile, le vor cumpăra?
Rep: Care ar fi concluzia finală?
Cristian Matei: La o reuniune, cineva la întrebat pe lbert Einstein care este diferenţa dintre teorie şi practică. Einstein i-a răspuns: “Teoria este atunci cînd ştii totul, dar nimic nu fucţionează, practica este atunci cînd totul funcţionează, dar nimeni nu ştie de ce”. Noi am reuşit să reunim teoria şi practica: Nimic nu funcţionează şi nimeni nu ştie de ce.
De fapt unii încearcă să ofere răspunsuri. Spre exemplu PDL-ul susţine că statul nu este nici capabil să scoată ţara din criză, dar nici responsabil pentru situaţia în care a ajuns România. Dar pedeliştii nu spun nici cine este vinovatul, nici cine ar avea capacitatea de a scoate ţara din criză.

Întîlniri colocviale turdene – anul II

Serile destinate cunoaşterii sau evocării unor oameni care contribuie sau au contribuit la sporirea zestrei cultural - artistice a Turzii s-au reluat, după o pauză de circa patru luni.
Pentru debutul celei de-a doua „stagiuni” eveniment consumat vineri, 11 noiembrie, la sala de conferinţe a hotelului „Centrum” din Turda, iniţiatorii întîlnirilor colocviale, profesorul Ioan Dănuţ Zăhan, medicul Vasile Grumaz şi subsemnatul, au socotit de cuviinţă să organizeze o seară dedicată literaturii. În cadrul acesteia a fost omagiat scriitorul Mircea Ioan Casimcea, turdean prin adopţie, care în 4 noiembrie a împlinit 75 de ani.

mPe parcursul celor trei sferturi de veac ale vieţii sale, Mircea Ioan Casimcea a comis suficiente fapte graţie cărora cazierul său literar a devenit de neşters, împănat, cum se află, cu numeroase scrieri ce nu au termen de prescriere.

În aceste împrejurări, ştergerea numelui scriitorului Mircea Ioan Casimcea din galeria oamenilor care au îndrăznit să plămădească hrană spirituală pentru semenii lor a devenit imposibilă. Într-o vreme în care tinerii sînt îndemnaţi să îşi ardă manualele, pesemne pentru a da îndestulă greutate tezei potrivit căreia şcoala românească s-a transformat într-o fabrică care produce tîmpiţi, preocupările de genul celor ce l-au înrobit şi pe Mircea Ioan Casimcea devin sinonime cu infracţiunea. Non-valorile prezentului, cocoţate pe treptele cele mai de sus ale scării răsturnate, ce guvernează ierarhia modelelor de urmat în România de azi, nu îi pot ierta pe slujitorii artei şi ai culturii, deoarece îndeletnicirile acestora, ce au drept scop producerea hranei spirituale, depăşesc puterea de înţelegere a discipolilor zeului Ban.

Prin urmare, nu ne rămîne decît să devenim complici cu scriitorul Mircea Ioan Casimcea şi, prin aceasta cu toţi truditorii din aria artelor şi a culturii, înscriindu-ne în galeria neşmecherilor ce încă îndrăznesc să îşi recunoască nevoia de hrană spirituală, în detrimentul cvasiunanim apreciatei domnii a banului, ce odată scos din rostul său firesc de consecinţă, de rezultat al unei activităţi folositoare comunităţii şi transformat în scop suprem al existenţei, se transformă în “ochiul dracului”. Nutresc speranţa că posteritatea va reaşeza cultura la locul său binemeritat din lada de zestre a omenirii şi îi va aprecia pe slujitorii săi, care azi consimt să îşi cheltuiască energiile creatoare întru folosul spiritualităţii nepieritoare. Cît despre prezent, acesta nu poate ierta ceea ce nu înţelege şi nu ne rămîne decît să aşteptăm vremea în care exponenţii săi vor fi aşezaţi, firesc, în lăzile cu vechituri, păstrate în podul uitării.
Despre activitatea scriitorului a mai vorbit profesorul Ioan Bembea, care s-a referit îndeosebi la realizările lui Mircea Ioan Casimcea în domeniul publicisticii, pe care Bembea le apreciază drept remarcabile. Directorul Casei municipale de Cultură, profesoara Felicia Răcean, s-a referit la contribuţia substanţială pe care Mircea Ioan Casimcea a avut-o în organizarea diverselor evenimente desfăşurate sub egida instituţiei culturale publice din Turda. Felicia Răcean a amintit de “Primăvara culturală turdeană” eveniment devenit tradiţional, idee a lui Mircea Ioan Casimcea, prin a cărei materializare s-a reluat, într-o manieră mai dezvoltată “Decada culturală turdeană” eveniment ce se desfăşura la Turda înainte de anul 1989. La evenimentul desfăşurat vinerea trecută la sala de conferinţe a hotelului Centrum din Turda au participat circa 20 de invitaţi, marea majoritate a acestora fiind musafiri obişnuiţi ai întîlnirilor colocviale.

Începute în luna noiembrie a anului 2010, întîlnirile colocviale au ajuns la ediţia cu numărul 26. În precedentele 25 de asemenea întîlniri, amfitrionii, Ioan Dănuţ Zăhan, Vasile Grumaz, Gabriela Leoveanu (în perioada de început) şi Emil Hălăştuan, i-au avut ca oaspeţi, printre alţii, pe scriitorul George Opriţa, publicistul Constantin Mustaţă, epigramiştii Eugen Albu, Gavril Moisa, respectiv Valentin Vişinescu, sau pe actorul Petru Felezeu, care a făcut parte din distribuţia primului spectacol, cu piesa “O scrisoare pierdută” de Ioan Luca Caragiale, jucat pe scena Teatrului de Stat din Turda, după înfiinţarea acestuia, în toamna anului 1948. La întîlnirile colocviale desfăşurate pînă acum au mai luat parte profesorul universitar Călin Felezeu, decanul Facultăţii de Psihologie din cadrul universităţii clujene Babeş – Bolyai, profesorul universitar Ioan Mircea Popa, respectiv generalul de brigadă în retragere Sever Mureşan, avocat, fost arbitru de fotbal de primă categorie, într-un cuvînt o legendă vie “un senior al Turzii” după cum apreciază Ioan Dănuţ Zăhan, preşedinte al societăţii “Rei Culturae Fautores”. În dezbaterea temelor religioase s-au implicat protopopul ortodox al Turzii, Daniel Crişan şi preotul Dorin Sas. La realizarea momentelor artistice a contribuit, îndeosebi, tenorul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, Constantin Nica, violonistul Nicuşor Silaghi, membru al Cvartetului Transilvan, respectiv Radu Botar, actor la Teatrul de Nord din Satu-Mare.