“Proiectele măreţe ale epocii portocalii” ustură buzunarul turdenilor

de Emil HĂLĂŞTUAN În ultimii opt ani, dar mai ales în cei patru din urmă, administraţia turdeană, de fapt primarul Tudor Ştefănie, întrucât forul deliberativ a fost redus de către acesta la o cantitate neglijabilă, cu rol mai mult decorativ, i-a îndatorat pe turdeni cu sume greu de suportat de către locuitorii unui oraş are trăieşte mai ales din pensii şi din banii primiţi de la cei peste 10 mii de autoexilaţi, care muncesc în străinătate. Prin Consiliul local, turdenii s-au îmtrumutat cu 9 milioane de euro, în 2008. Din surse neoficiale reiese că împrumutul, împreună cu dobânzile şi celelalte costuri aferente creditului, totalizează circa 20 de milioane de euro. Suma trebuie plătită până în anul 2028, de către contribuabilii turdeni. Cu ce s-au ales aceştia, din acest împrumut? Iniţial, acest credit a fost contractat pentru finanţarea lucrărilor de modernizare a străzilor din oraş, după încheierea lucrărilor de extindere şi reabilitare a reţelelor din sistemul public de alimentare cu apă şi canalizare. În cele in urmă, pentru asfaltarea a vreo 26 de străzi, din totalul celor peste 100 afectate de lucrările la reţelele de apă şi canalizare s-au cheltuit 6,2 milioane de euro. Lungimea totală a străzilor modernizate este ceva mai mare de zece kilometri. Luând în calcul şi costurile creditului, rezultă că s-au cheltuit undeva la 900 de mii de euro pentru un kilometru de străzi asfaltate. Restul sumei, până la 9 milioane de euro, s-au folosit, potrivit aceloraşi surse, pentru lucrări de reabilitare la câteva şcoli şi grădiniţe, pentru construirea blocurilor de locuinţe sociale de pe strada Panait Cerna şi pentru finalizarea bazinului de înot didactic şcolar. Aşadar, pentru ca primarul Turzii, Tudor Ştefănie, să îşi mai adauge vreo două panglici tăiate, la colecţia personală de inaugurări, turdenii s-au trezit îndatoraţi cu circa 685 de euro, sau 2950 de lei, pe cap de cetăţean. Dar, esenţialul, adică gropile de pe străzile din Turda, nu a dispărut. Mai departe, la începutul lunii martie, anul acesta, autorităţile locale au mai contractat un credit, în valoare de 5,8 milioane de euro. Dacă şi din acesta se va folosi întreaga sumă pusă la dispoziţia debitorului, la datoria fiecărui contribuabil turdean se mai adaugă încă 276 de euro sau circa 1157 de lei. Cu o sarcină de peste 960 de euro, sau de peste 4,1 mii de lei (41de milioane de lei vechi), contribuabilul turdean poate lua la cunoştinţă, emoţionat aşa cum se cuvine, de alte «măreţe» realizări ale epocii portocalii. Înainte de a se înclina, cu pioşenie, în faţa primarului Tudor Ştefănie, în semn de recunoştinţă pentru că, mai ales graţie edilului-şef, bea cea mai preţioasă apă din România, iar deşeurile rezultate din procesul de ardere internă din organismul uman se plimbă pe sub străzile modernizate cu banii de mai sus, prin conducte plamntate în subteran cu ajutorul tehnologiilor americane, turdeanul ar trebui să ia aminte la un aspect, poate insignifiant, în comparaţie cu viziunea edilului-şef: Dacă se va accesa întreaga sumă alocată de Uniunea Europeană pentru acest proiect, turdenii vor contribui cu aproape 6,4 milioane de euro la cofinanţarea lucrărilor. Din trebuşoara asta mai rezultă încă vreo 300 de euro, sau 1300 de lei, ce se adaugă la datoria turdeanului. Şi uite aşa, turdenii au intrat, fie că au vrut, fie că nu, cu sau fără ştiinţa lor, în rândul datornicilor serioşi. Cu peste 1000 de euro pe cap de cetăţean contribuabil, turdenii nu se opresc aici. Mai urmează decontaminarea sitului poluat istoric din Poştarât. Deşi depozitul de HCH ocupa iniţial un teren cu o suprafaţă de un hectar, cum, necum, s-a ajuns la concluzia că trebuie decomntaminate zece hectare! Că a fost dispersat hexaclorciclohexanul cu linguriţa, că apa de ploaie a fost vinovată de extinderea infecţiei, aproape că nu mai are nicio importanţă. Important este că, pe turdeni, decontaminarea aceasta îi costă aproape 5 milioane de euro. La atât se ridică cheltuielile neeligibile ale proiectului, în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro. Aşadar, înapoi la calculator, la împărţire, adunare şi înmulţire. Întâi se împart 5 milioane de euro la circa 21 de mii de contribuabili, persaone fizice şi rezultă încă 238 de euro, ce adăugaţi la sumele anterioare, rotunjesc o datorie de aproximativ 1500 de euro, pentru fiecare turdean plătitor de impozite. În lei, vine vreo 6500 de lei. Şi drumurile tot nu au scăpat de gropi, şi canalizarea tot nu a ajuns pe toate străzile, şi parcul central tot nu s-a mutat în Poşta Rât, deşi unii copaci, aşa mai mulţi, s-au mutat, de le-au rămas numai cioturile. Cu ştampila şi cu buletinul de vot, turdenii por opri sau încuviinţa continuarea competiţiei de tăieri de panglici şi a concursului de dat găuri în buzunarele lor. Turdeni, duminică, 10 iunie, alegerea vă aparţine!