Campanie electorală de Rusalii

Vorba „Până la Dumnezeu de mănâncă sfinţii” se poate interpreta în fel şi chip. O tălmăcire proaspătă a acestei zicători au oferit-o partizanii primarului Turzii, Tudor Ştefănie. Pesemne că democrat-liberalii turdeni au tradus zicerea cam aşa: „Până la Dumnezeu ne mănâncă adversarii politici” de vreme ce nu s-au jenat să facă campanie elctorală pentru Ştefănie chiar în ziua de Rusalii. Duminică, 3 iunie, când creştinii ortodocşi au sărbătorit coborârea Duhului Sfânt pe Pământ, ciracii lui Ştefănie au aterizat în mijlocul participanţilor la Cupa Potaissa, competiţie de fotbal şi table, desfăşurată la complexul sportiv MBS, de la Băile Sărate Turda. Astfel, Cupa Potaissa s-a transformat într-o manifestare electorală. Hotărât lucru, pedeliştii se tem mult mai mult de posibilitatea pierderii alegerilor locale decât de Dumnezeu. Şi oricum, de vreme ce şefa camereiu Deputaţilor, Roberta Anastase declara, în primăvara aceasta, că merge să ia lumină de la Elena Udrea, pesemne că pedeliştii nici nu au Dumnezeu... Sub pretextul sărbătoririi a doi ani de la înfiinţarea clubului Sport Line Turda, Organizatorii Cupei Potaissa au oferit tuturor participanţilor mititei şi băuturi răcoritoare, gratuit. Deşi clubul Sport Line are culorile roşu-negru, tricourile confecţionate special pentru evenimentul de duminică, 3 iunie, au fost portocalii şi inscripţionate cu albastru, adică în culorile PDL-ului. Prezenţa remorcii cu panoul electoral pe care tronează poza lui Ştefănie şi tricourile portocalii pe care scria „Tudor Ştefănie, primar” purtate de numeroşi tineri, au înlăturat oricedubiu cu privire la caracterul electoral al manifestării intitulate „Cupa Potaissa”. Cerem instituţiilor cu competenţe în domeniu să verifice dacă autorităţile locale turdene au susţinut financiar competiţia „Cupa Potaissa” la fotbal şi table, organizată de clubul Sport Line Turda, duminică, 3 iunie, la complexul sportiv MBS, de la Băile Sărate. Confirmarea unei astfel de ipoteze, ar reprezenta dovada finanţării unei manifestări electorale cu bani publici. Un semn de întrebare asupra intenţiei organizatorilor de a susţine o manifestare electorală mascată îl ridică şi condiţia potrivit căreia la Cupa Potaissa au putut participa doar persoane cu vârsta de cel puţin 18 ani. Această cerinţă devine şi mai ciudatză, în condiţiile în care organizatorul, clubul de fotbal Sport Line Turda are doar echipe de copii. Dar rezervarea competiţiei doar pentru adulţi devenea o condiţie necesară, în cazul unei manifestări electorale.

Candidat la meniul zilei

Goana după reclamă electorală provoacă situaţii hazlii. Fotografia candidatului, lipită aiurea „unde o fi, numai să fie” asociată cu alte elemente de decor, induce privitorilor cu totul alt mesaj decât cel dorit. Iată, în cazul de faţă, sub fotografia candidatului PDL pentru funcţia de primar al Turzii, Tudor Ştefănie, stă scris „Peşte prăjit”. De parcă Ştefănie ar fi peştele... Şi atunci, hai să-l servim prăjit, că-i inclus în „meniul zilei” aşezat în dreapta pozei, aşa, ca să pună capac...

Şi, ca să nu rămână cuiva vreun os în gât, se recomandă limonada marca „Ioan Găină-candidat independent” . Cine o ia de bună, poate îndemna electoratul: „Votaţi peştele!” Cine nu-i de acord, se poate răcori cu vorbele: „Staţi-ar oasele în gât”. Că numai aşa are haz limonada „Ioan Găină” marcă independentă.

Adevărurile politice ale lui Ştefănie

de Emil HĂLĂŞTUAN Aşa cum adevărul juridic poate diferi întrucâtva de realitate şi adevărul politic se deosebeşte, pe alocuri, de adevărul adevărat. De obicei, politicienii folosesc jumătăţi de adevăruri. Oamenii aflaţi în funcţii alese Încep propoziţii de genul “am făcut” sau “am vrut” dar, adesea, uită să le încheie cu ceea ce a rezultat. Un bun exemplu al unei astfel de practici l-a oferit, recent, primarul Turzii, Tudor Ştefănie. La forumul cetăţenesc desfăşurat marţi, 29 mai, Ştefănie a spus, printre altele, că în cei opta ni de când deţine funcţia de edil-şef al Turzii, preocuaprea sa principală a reprezentat-o crearea locurilor de muncă. Şi, pentru a argumenta spusele sale, Ştefănie a amintit de locurile de muncă create după modernizarea Salinei şi de cele apărute la agenţii economici privaţi, ca o consecinţă a acestui fapt. Dar cifrele, reci, impasibile şi fără de culoare politică, îl contrazic pe Ştefănie: În 2005, al doilea an de când acesta deţinea funcţia de primar, Turda avea 11618 locuri de muncă, potrivit datelor Direcţiei Generale de Statistică Cluj. Peste cinci ani, în 2010, Turda avea 10157 locuri de muncă, ceea ce înseamnă o scădere de circa 1500 de slujbe, în cinci ani. Deşi nu există statistici publice la zi, este uşor de închipuit că în intervalul 2010-2012, ani de criză economică, numărul locurilor de muncă din Turda nu a crescut. Dacă se ia în calcul şi reducerea, cu 25 la sută, a salariilor personalului bugetar, dispusă de guvern în anul 2010, practic aceasta înseamnă o reducere, cu un sfert, a locurilor d muncă din sectorul bugetar, ceea ce pentru Turda ar însemna că deşi au lucrat, să spunem 2000 de aomeni, de plătit au fost plătite 1500 de salarii! Or, cine a tăiat salariile? Guvernul Boc, adică cel condus de preşedintele PDL, partid din care face parte şi Tudor Ştefănie. Potrivit altor informaţii aflate în evidenţele Direcţiei Regionale de Statistică Cluj, în oraşul «măreţelor realizări ale lui Ştefănie» se înregistrau 306 căsătorii în anul 2005, dar numai 105, în anul 2010. Dacă în anul 2005 s-au mutat, cu domiciliul, din Turda, 697 de persoane, cinci ani mai târziu numărul acestora a crescut la 1032. În acelaşi timp, numărul persoanelor care au ales să îşi stabilească domiciliul în Turda a crescut, de asemenea, de la 564, în 2005, la 791, în 2010. Per ansamblu, socoteala iese cu minus, pentru că în 2005 numărul celor care au plecat este mai mare cu 133 de persoane decât a celor care au venit, iar în 2010 discrepanţa este şi mai evidentă, diferenţa crescând la 241 în favoarea plecaţilor.

Ştefănie numără străzile precum Pristanda steagurile…

de Emil HĂLĂŞTUAN Febra campaniei electorale face ravagii. Dorinţa de a rămâne primar, sau teama de ceea ce s-ar putea întâmpla dacă nu mai iese, îl poate face să piardă busola şi pe un om echilibrat, precum edilul-şef al Turzii, Tudor Ştefănie. În goana după voturile ce i-ar asigura cel de-al treilea mandat de primar Ştefănie a uitat de aritmetică, deşi s-ar spune că unui economist nu i se poate întâmpla aşa ceva. Dar iată dovada: Scrie Ştefănie pe blogul său (www.tudorstefanie.ro/ Infrastructura rutiera: de la prioritate strategica la rezultate) că a reuşit „până în prezent, asfaltarea a peste 50 de străzi”. Şi se apucă primarul de enumerat: da o face aşa cum număra Pristanda steagurile. În fond, de ce nu, că tot ne aflăm în anul Caragiale… Dar, la numărătoare, ies vreo 39, ceea ce nu-i totuna cu 50, decât poate în aritmetica Robertei Anastase, care porneşte de la axioma că 80 = 160, că aşa a numărat şefa deputaţilor voturile „pentru” la Legea Pensiilor. Nici Ştefănie nu s-a lăsat mai prejos decât colega sa de partid şi, după ce i-a informat pe cititorii blogului său că 39=50 (nota bene – Ştefănie s-a dovedit mai puţin generos decât Roberta Anastase) a demonstrat că nici 39 nu este egal cu sine însuşi. Între cele 39 de nume enumerate, străzile Tineretului, Fabricii, Frăgărişte, apar de câte două ori. Apoi, chiar Ştefănie recunoaşte că „măreţele realizări ale epocii portocalii” nu sunt tocmai măreţe, de vreme ce include în numărătoare un drum judeţean (161 B Turda – Ploscoş) sau porţiuni din DN 1, aflate în administrarea Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi. Din altruism, sau ca efect al disciplinei de partid, Ştefănie nu se opreşte aici. Pentru că, în realizările de la oraş trebuie musai ca şi guvernul (în speţa analizată, Cabinetul Boc), să aibă partea sa de „vină” iată ce scrie Ştefănie pe blogul domniei sale: Modernizările şi reabilitările de străzi „în Municipiul Turda în perioada 2009 – 2011 (s-au făcut) prin finanţare de la Guvernul României în valoare de peste 27 de milioane de lei”. Şi uite aşa, un împrumut contractat de administraţia turdeană, pe care cetăţenii oraşului vor trebui să-l returneze creditorului, firma vieneză Dexia, se transformă într-un merit al guvernului. Păi dacă-i aşa cum susţine Ştefănie, atunci creditul să-l înapoieze Boc şi guvernul său. Şi, pentru că tot veni vorba, oare guvernul la care se referă Ştefănie a fost al României sau numai al PDL-ului + clientela politică? Posteritatea sau DNA-ul vor limpezi această nedumerire… Ar mai fi de observat că exprimarea în scris a lui Ştefănie lasă de dorit, pentru un coautor de cărţi, aşa cum pare că este primarul Turzii, de vreme ce numele său apare pe coperta mai multor volume scrise, îndeosebi, împreună cu profesorul Valentin Vişinescu. Despre acele măreţe contribuţii la îmbogăţirea culturii turdene şi despre preţul plătit de comunitate pentru editarea acelor cărţi, oare când ne va lumina primarul? Sau, la Ştefănie nu a ajuns încă lumina de la Elena Udrea, că acolo mergea să o caute Roberta Anastase mai deunăzi, dacă vă amintiţi… Am intrat în asemenea hal în zodia transparenţei, după manifestările de stradă de la începutul anului, încât iată, cu ocazia campaniei electorale pentru alegerile locale am aflat că sub portocaliul PDL-ului, la Turda se află de fapt albastrul. Dar asta–i altă discuţie, că nuanţa de albastru de pe posterele PDL-ului nu-i cea a cerului senin. Poate situaţia să fi devenit albastră, că ceru-i înnorat de când a preluat USL-ul frâiele guvernării! De vom trăi, vom vota şi vom afla!

Cum spăla bani publici şi cum făcea bani negri preşedintele ANAF

În şedinţa Senatului României, din 23 aprilie, parlamentarul social-democrat de Satu-Mare, Vasler Marian, făcea o declaraţie politică, despre nisdcai matrapazlâcuri pe care le-ar fi comis fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar. Redăm mai jos reţeta de căpătuială "marca PD-L" aşa cum a descris-o senatorul Valer Marian: Cu câteva zile înainte de demiterea sa, am prezentat o declaraţie de presă intitulată „Şeful Fiscului vinde cartele telefonice. De la Satu Mare la Constanţa”, în care am arătat că preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, comercializează cartele de telefonie mobilă în benzinăriile Lukoil, Rompetrol şi OMV Petrom din toată ţara, prin firma Dial-Ton Arad, în care sunt implicaţi soţia sa Andreea Blejnar, socrul său Toader Buzabrici Filipescu şi prietenul său Clim Mitruţă. După câteva zile de la pierderea şefiei ANAF, voi arăta, în baza unei sesizări ample şi detaliate primite de la Arad, cum preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, şi fostul său director de cabinet Codruţ Marta sunt acuzaţi, alături de preşedintele Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu, şi primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă, că ar spăla bani publici prin societăţile comerciale Glasul Aradului SRL şi La Reclama SRL din Arad. Sorin Blejnar, Codruţ Marta şi Nicolae Ioţcu sunt originari din aceeaşi comună, Săvârşin, din judeţul Arad. Blejnar şi Marta au fost colegi în Garda Financiară şi au fost promovaţi în funcţii la nivel naţional cu susţinerea politică a Organizaţiei judeţene Arad a PDL, condusă de ex-vicepremierul Gheorghe Seculici şi de ginerele său, primarul Gheorghe Falcă. SC Glasul Aradului SRL are ca obiect principal de activitate editarea ziarului Glasul Aradului. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerţului, SC Glasul Aradului SRL are doi asociaţi, fiecare cu o cotă de 50% din capitalul social: Codruţ Marta şi SC Twenty Two Media SRL. Societatea din Bucureşti este considerată o firmă fantomă, având sediul într-un fost bloc de nefamilişti din Sectorul 2 (Aleea Pantelimon nr. 8 bloc 7 scara B etaj 2 ap. 23) în care sunt înregistrate mai multe persoane într-o cameră şi nu există nicio inscripţie cu denumirea firmei (SC Twenty Two Media SRL). Administratorul SC Glasul Aradului SRL este Gabriel Buzna, un apropiat al preşedintelui Consiliului Judeţean Arad, Nicolae Ioţcu. Având ca obiect principal de activitate publicitatea, SC La Reclama SRL are ca asociat unic şi administrator pe Gabriel Buzna. Pentru a asigura finanţarea ziarului Glasul Aradului, preşedintele Consiliului Judeţean, Nicolae Ioţcu, îi obligă pe primarii PDL ai comunelor şi oraşelor din judeţul Arad să încheie contracte de publicitate, fără licitaţie, la sume cuprinse între 7.100 euro (pentru o jumătate de pagină de publicitate săptămânal) şi 15.000 euro (pentru o pagină de publicitate săptămânal) pe an, care sunt achitate din bani publici. Preşedintele Nicolae Ioţcu condiţionează alocarea sumelor de bani de către Consiliul Judeţean Arad pentru primăriile din judeţ de realizarea de reclamă în Glasul Aradului. De regulă, preşedintele Nicolae Ioţcu îi cheamă în biroul său pe primarii PDL din judeţ, unde îi obligă să semneze contracte de publicitate cu Glasul Aradului dacă doresc să primească bani pentru lucrări din comună sau oraş, iar la discuţii este prezent şi Gabriel Buzna care le spune primarilor suma. Primarii care nu se conformează sunt atacaţi în ziar până ce acceptă. În contul publicităţii, fiecare primar PDL primeşte săptămânal 1000 de ziare pentru a le distribui, în ziua în care apare publicitatea de o jumătate de pagină sau de o pagină, în care sunt prezentate persoana şi activitatea primarului ori alte evenimente favorabile PDL din localitatea respectivă. La oraşe precum Pecica, Nădlac sau Sebiş contractele de publicitate depăşesc suma de 15 000 euro, fiind încheiate cu Glasul Aradului în urma unor licitaţii măsluite la care sunt înscrise firme fantomă ca şi contracandidaţi. Se estimează că, în cursul anului 2010, prin această metodă au intrat în conturile SC Glasul Aradului SRL în jur de 200.000 de euro din banii publici ai primăriilor. O altă modalitate prin care sunt alocaţi bani publici pentru Glasul Aradului este încheierea de contracte de publicitate cu ANAF, în baza cărora acest ziar publică în exclusivitate anunţurile de insolvenţă pentru societăţi comerciale din judeţul Arad. Prin aceste contracte de publicitate este încălcat regimul incompatibilităţilor prevăzut de Legea nr. 161/2003, în condiţiile în care asociatul principal Codruţ Marta era angajat al ANAF, în calitate de director de cabinet al preşedintelui ANAF. Mai mult, directorul executiv al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Arad, Marius Drăgănescu, cel care furnizează şi achită faptic publicitatea pentru ANAF, este tot consătean şi prieten cu Sorin Blejnar. Mulţi subalterni sunt contrariaţi de promovarea lui Drăgănescu în funcţia de şef al finanţelor publice ale judeţului Arad, după ce ani buni a fost tractorist la Săvârşin. Conform unei interpelări pe care am adresat-o ministrului Finanţelor în data de 19 martie 2012, angajaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Arad au semnalat că directorul executiv Marius Drăgănescu ar fi valorificat, în cursul anului 2010, în mod dubios şi păgubos, respectiv la un preţ mult subevaluat, în urma unui telefon primit de la preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, cantitatea de 300 kg bijuterii de argint confiscată de organele vamale de la nişte cetăţeni italieni. Concret, ar fi valorificat bijuteriile unei firme din Bucureşti la preţul de numai 50 000 euro, deşi fuseseră evaluate la 300 000 de euro, rezultând că au fost comercializate la un preţ subevaluat de şase ori. Directorul Drăgănescu a refuzat să-mi comunice denumirea firmei şi preţul la care au fost valorificate bijuteriile de argint, iar ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, nu mi-a răspuns la interpelare până acum, ceea ce îmi întăreşte suspiciunea că fost comisă o faptă de natură penală. Nu este exclus ca o parte din profitul obţinut din această afacere veroasă să fi fost utilizată pentru finanţarea ziarului Glasul Aradului. Banii publici de la primării şi de la ANAF sunt direcţionaţi ulterior de la SC Glasul Aradului SRL la SC La Reclama SRL, unde sunt spălaţi în bani curaţi. La ultimele alegeri locale şi parlamentare (în 2008) toţi candidaţii PDL din judeţul Arad au depus banii într-un cont comun care a fost gestionat prin firma La Reclama, care a derulat toate contractele de publicitate pentru afişe, bannere, fluturaşi, apariţii în ziar şi la televiziune. Conform ultimelor bilanţuri postate pe site-ul Ministerului Finanţelor, pe anul 2009 SC Glasul Aradului SRL (având 35 de angajaţi) a înregistrat o cifră de afaceri de 1 972 711 lei şi o pierdere de 788 691 lei, iar SC La Reclama SRL (având 12 angajaţi) a înregistrat o cifră de afaceri de 4 090 955 lei şi un profit de 95 262 lei. Potrivit ultimei declaraţii de avere înregistrate în calitate de angajat al ANAF (în data de 19.10.2010), Codruţ Marta a acordat împrumuturi de 515 000 lei pentru SC La Reclama SRL şi de 140 000 lei pentru SC Glasul Aradului SRL, în condiţiile în care în anul precedent (2009) a realizat venituri de 86 260 lei. Este evident că suma de 655 000 cu care Codruţ Marta a creditat cele două firme arădene are o provenienţă dubioasă, fiind aproape sigur bani negri obţinuţi din alte afaceri ilicite. În cursul lunii decembrie 2011, după ce am primit informaţii în baza cărora am formulat interpelarea „Cenzura presei prin SRI, DGIPI, DGA şi ANAF”, am transmis pe fax sesizarea de la Arad de la cabinetul meu parlamentar la cabinetele ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, preşedintelui ANAF, Sorin Blejnar, şi primului adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, tustrei originari din judeţul Arad. ANAF nu mi-a comunicat niciun răspuns până azi. SRI mi-a comunicat că de competenţa sa sunt doar infracţiunile ce vizează siguranţa naţională, deşi de o vreme principalul serviciu secret din România se proclamă campion anticorupţie şi solicită dreptul de a face anchete penale. Rămâne de cercetat dacă răspunsul SRI nu constituie o favorizare a infractorului din partea generalului Coldea, care nu este străin de crima organizată din judeţul Arad. Şeful de facto al SRI este originar tot din judeţul Arad (din comuna Târnova) şi a fost promovat cu susţinerea politică a grupului Falcă - Seculici. Angajaţi cu funcţii din serviciile secrete şi din parchete afirmă că generalul Coldea a blocat mai multe anchete la adresa lui Sorin Blejnar. Cu concursul lui Coldea, soţia prefectului de Arad, Cristina Bibarţ, căreia i-a fost naş de căsătorie, a fost numită director al Zonei Libere Curtici, unde a înflorit crima organizată, îndeosebi contrabanda. Potrivit unor subalterni, generalul Coldea a primit un pachet cu suma de 100.000 lei, prin intermediul şefului Direcţiei SRI Arad, colonelul Dan Ilie Calalb, a cărei provenienţă este suspectă. Ministerul Administraţiei şi Internelor mi-a comunicat, în schimb, că sesizarea a fost transmisă la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Arad, care a înregistrat-o cu număr unic la Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad şi a transmis-o, spre competentă soluţionare, la Serviciul teritorial Timişoara al DNA, pentru a efectua cercetări sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani. Serviciul teritorial Timişoara al DNA a declanşat cercetări în acest sens împotriva numiţilor Sorin Blejnar, Codruţ Marta, Nicolae Ioţcu şi Gheorghe Falcă. Fostul şef de cabinet al lui Blejnar a plecat din România după declanşarea cercetărilor de către procurorii anticorupţie, ascunzându-se într-o locaţie din Viena. Preşedintele ANAF, Sorin Blejnar, fostul său director de cabinet Codruţ Marta şi asociatul administrator Gabriel Buzna au fost asociaţi şi în unul din cele mai mari tunuri imobiliare din istoria Aradului. Concret, în 2005, soţia sa Andreea Blejnar, Codruţ Marta, Gabriel Buzna şi avocatul Radu Pascu au încheiat un contract de asociere şi au cumpărat un teren de 7,3 hectare, în zona comercială a municipiului Arad (în zona Grădişte, pe strada Zimandului), de la o societate imobiliară şi două persoane fizice. Conform contractului încheiat, principalul finanţator al asocierii a fost avocatul Radu Pascu, cu 90%, în timp de soţii Blejnar şi Codruţ Marta nu au avut nicio contribuţie. După aproape un an, o parte din teren a fost vândută la un preţ de cinci ori mai scump, iar în urma acestei vânzări soţii Blejnar au câştigat 583.000 euro (ridicaţi de la Raiffeisen Bank şi consemnaţi în declaraţia de avere a preşedintelui ANAF), deşi în asocierea iniţială nu puseseră nici un ban. În ultimul an, Sorin Blejnar a susţinut că din suma obţinută din vânzarea ternului din Arad şi-a cumpărat vila impozantă din Bucureşti (în cartierul Domenii strada Petru Creţu nr. 10), care este evaluată de experţii imobiliari la 2 milioane de euro. Interesant este că terenul vândut la Arad de Blejnar and co a ajuns în proprietatea firmei Sarmis Expert, căreia i-a fost cesionat anterior dreptul de cumpărare de firma Ropotamo Expert. Cele două firme implicate în cumpărarea terenului ridică o serie de suspiciuni. Ambele firme figurează, conform datelor furnizate de Registrul Comerţului, cu sediul în Bucureşti la aceeaşi adresă (Sectorul 1, str. General Berthelot nr. 43 – 45 etaj 1), dar actualmente nu mai funcţionează niciuna dintre ele în această locaţie. La SC Sarmis Expert SRL, căreia i-a fost schimbată ulterior denumirea în MLS Proiect Arad SRL, figurează ca asociaţi firmele Lazybush Developments AG din Berna (Elveţia) şi McCabrey McCall LLP din Newpark (Marea Britanie, Irlanda de Nord), care au fost reprezentate de acelaşi cetăţean român: Dumitru Corneliu Frunzescu. La SC Ropotamo Expert SRL figurează ca asociat unic firma Mivan Limited din Newpark (Marea Britanie, Irlanda de Nord). La firmele Sarmis Expert şi Ropotamo Expert figurează ca administrator acelaşi cetăţean britanic, Joseph Ivan McCabrey, despre care au apărut relatări în presa centrală că ar fi un antreprenor irlandez implicat în tranzacţii ilicite. Bate la ochi că cele două firme implicate în tranzacţia imobiliară de la Arad au un capital social derizoriu, respectiv 400 lei Sarmis Expert şi 200 lei Ropotamo Expert. Iar în anul tranzacţiei (2006) ambele firme au înregistrat pierderi: 723.242 lei Sarmis Expert şi 122.204 lei Ropotamo Expert. Firma Ropotamo Expert a avut asocieri cu afaceristul libanezo-american Hassan Awdi, cunoscut ca patron al SC Rodipet SA. Fraţii Awdi au fost acuzaţi de spălare de bani în dosarul Rodipet, dar ancheta s-a întrerupt, în mod curios, exact în anul 2006, după încheierea tranzacţiei de la Arad. Ancheta a stagnat până recent, din cauza unui raport ANAF care nu a fost trimis către procurori. Sorin Blejnar exercita funcţia de comisar general adjunct al Gărzii Financiare Centrale în momentul acestei tranzacţii nebuloase. Instituţiile abilitate ar trebui să cerceteze dacă suma de 583.000 euro, obţinută pe gratis de familia Blejnar din tranzacţie, nu a reprezentat o mită mascată pentru tergiversarea şi muşamalizarea anchetei în dosarul de spălare de bani al fraţilor Awdi. Prin prisma celor prezentate, adresez şefului Guvernului următoarea întrebare: Are Sorin Blejnar căderea morală şi profesională să controleze marile averi din România? Senator Valer Marian

Sfîntul Gheorghe, patronul spiritual al Turzii, sărbătorit pentru al şaptelea an consecutiv

de Emil HĂLĂŞTUAN Asociaţia Culturală “Rei Culturae Fautores” împreună cu asociaţiile şi societăţile culturale Tour d’Art, Petofi Tarszaszag, respectiv Filarmonia, organizează manifestările prilejuite de sărbătorirea, pentru al şaptelea an consecutiv, a patronului spiritual al municipiului Turda, Sfîntul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, prăznuit de creştini în ziua de 23 aprilie. Manifestările, ce se vor desfăşura pe parcursul a cinci zile, vor debuta joi, 19 aprilie, la ora 17, cu vernisajul expoziţiei de pictură “Siluete” ce va cuprinde picturi din creaţia Mariei Moldovan, membru al Societăţii Culturale “Filarmonia” Turda. Vernisarea expoziţiei va avea loc la Galeria municipală de Artă Turda, din strada Libertăţii nr. 2, cu începere de la ora 17. Deschiderea oficială a evenimentului va avea loc vineri, 20 aprilie, cînd, de la ora 16.30, la sediul Asociaţiei Tour D’Art, din Piaţa Republicii nr. 14, se va oficia un Te Deum în onoarea Sfîntului Gheorghe. După alocuţiunile cu aceeaşi temă şi recitalul al taragotistului Dumitru Fărcaş, manifestările de vineri, 20 aprilie, se vor încheia cu un concert de orgă susţinut de către prof. univ. dr. Maria Abrudan. Concertul, găzduit de Biserica Parohiei Reformate Turda Veche, va începe la ora 19. În dimineaţa de sîmbătă, 21 aprilie, invitaţii la manifestări vor putea vizita Salina şi Muzeul de Istorie din Turda, iar seara, de la ora 18, teatrul manifestărilor se va muta iarăşi la sediul Asociaţiei Tour d’Art. După vernisarea expoziţiei de pictură a profesorului Valer Suciu, va urma prezentarea cărţii “Viaţa la fereastră” a scriitorului Doru Munteanu, volum recenzat de profesoara Dora Arion. Apoi, prof. univ. dr. Ion Opriş, membru corespondent al Academiei Române, va susţine o prelegere despre începuturile Muzeului de Istorie din Turda. În continuare, Dora Arion şi Doru Munteanu vor prezenta volumul de poezii al Marianei Popa, intitulat “Cascada timpului”. Programul zilei de sîmbătă, 20 aprilie, mai cuprinde lansarea volumului “Antologie de epigrame” de Eugen Albu, în prezentarea autorului şi un recital susţinut de către violonistul Nicuşor Silaghi, membru al Cvartetului Transilvan, al Filarmonicii Române din Cluj-Napoca. Duminică, 22 aprilie, invitaţii vor pleca în excursie, la Cheile Turzii – Petreştii de Jos. Manifestările dedicate sărbătoririi patronului spiritual al Turzii se vor încheia luni, 23 aprilie. În această zi, în care creştinii îl prăznuiesc pe Sfîntul Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, la Casa de rugăciune din incinta Bisericii Reformate din centrul Turzii va avea loc vernisarea unei expoziţii de artă plastică, realizată datorită strădaniilor sculptorului Suba Laszlo. Seara se va încheia cu un café-concert, susţinut, la acordeon, de către Ioan Dănuţ Zăhan, preşedintele Societăţii “Rei Culturae Fautores”.

Expoziţie de pictură: Dumitru Popa

de Emil HĂLĂŞTUAN Sediul organizaţiei PNL Turda, de pe strada Libertăţii nr. 8, a redevenit, al fel ca acum câţiva ani, gazdă primitoare pentru oamenii de artă şi de cultură. După expoziţia de grafică, realizată cu lucrări din creaţia lui Andrei Legman, tânăr talentat care bate la porţile afirmării, marţi, 3 aprilie, a avut loc vernisarea altei expoziţii personale, cea a pictorului Dumitru Popa, profesor de artă plastică din Câmpia Turzii.

Cunoscut turdenilor amatori de arte viztuale din participările la câteva din expoziţiile organizate de Asociaţia Atelier 7+ la Galeria Municipală de Artă, în expoziţia de la sediul PNL Dumitru Popa expune picturi în care a apelat la elemente de simbolistică specifice culturilor aztecă şi mayaşă. În discursul său de al vernisare, preşedintele liberalilor turdeni, Călin Felezeu, remarca prezenţa, în picturile lui Dumitru Popa, a unor simboluri precum Şarpele cu pene sau Pomul vieţii, caracteristice culturii aztece sau motive specifice civilizaţiei mayaşe, precum romburile. Dumitru Popa a mărturisit că este fascinat de cele două civilizaţii sud americane de ale căror simboluri se foloseşte în lucrările sale. Despre expoziţie şi despre artist au mai vorbit Radu Stoica, Vasile Grumaz, Alexandru Picovici şi Dora Arion. La acest eveniment au mai participat Cristian Matei, preşedintele organizaţiei PSD Turda şi vicepreşedintele aceleiaşi formaţiuni politice, Emil Molnar.