Biblioteca publică turdeană - 60 de ani de la înfiinţare

de Emil HĂLĂŞTUAN
Biblioteca municipală “Teodor Murăşanu” din Turda împlineşte în aceste zile 60 de ani de la înfiinţare. Instituţia va sărbători cele şase decenii de activitate printr-o manifestare găzduită de Sala Mare a Primăriei turdene, ce va avea loc marţi, 29 noiembrie, cu începere de la ora 15. Cu acelaşi prilej, organizatorii evenimentului vor marca scurgerea a 120 de ani de la naşterea scriitorului, profesorului şi publicistului Teodor Murăşanu, al cărui nume îl poartă biblioteca municipală din Turda.
Emilia Raţiu “naşa” meseriei de bibliotecăreasă
Potrivit prezentării de pe site-ul Bibliotecii municipale „Teodor Murăşanu”, la originile acestei instituţii se află Biblioteca Reuniunii Femeilor Române, înfiinţată prin anul 1874, de “Societatea Reuniunii Femeilor Române” din Turda, cu scopul promovării limbii şi literaturii române.Meritul înfiinţării Bibliotecii Reuniunii Femeilor Române aparţine Emiliei Raţiu, soţia memorandistului dr.Ioan Raţiu. Descrisă în documentele vremii drept “una dintre cele mai luminate turdence, femeie dotată cu o inteligenţă vie, animată de înalte idealuri naţionale şi de cele mai alese sentimente patriotice“ Emilia Raţiu a prilejuit, prin înfiinţarea acestei biblioteci, apariţia, în anul 1874, odată cu aprobarea statutelor de meserii, a funcţiei de „bibliotecăreasă”.
“Cea mai dulce şi mai de folos zăbavă” cultivată de femeile din Turda

În 1894, după două decenii de la înfiinţare, biblioteca dispunea de 206 volume. Fondul de carte a crescut la 526 de volume în 1904, apoi la 633 de volume în 1914. În 1924 fondul de carte al bibliotecii era de 724 volume. Acesta a crescut la 858 volume în 1934. Dacă în primul deceniu de funcţionare a Bibliotecii Reuniunii Femeilor Române din Turda, fondul de carte s-a majorat cu peste 300 de volume, în următoarele trei decenii această creştere s-a temperat, fixîndu-se la o rată de circa 100 de volume în zece ani. În anul 1910 apărea primul catalog al unei biblioteci româneşti din Turda: „Catalogul Societăţii de Lectură a Femeilor Române din Turda. Tipărit la Tipografia „Carmen” din Cluj, catalogul cuprinde 633 de titluri.
“Astra” împrăştia lumina slovei în spaţiul transilvan
O contribuţie importantă la dezvoltarea bibliotecilor din Turda a avut–o şi Biblioteca Despărţămîntului „Astra”. Despărţămîntul comitatului Turzii de Jos şi a Scaunului Arieşului, al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român a fost unul din primele două astfel de despărţăminte, înfiinţate de “Astra” în anul 1870.
După exemplul bibliotecii Astra, înfiinţată la Sibiu în 1862, unele despărţăminte au înfiinţat propriile biblioteci. Nu se cunoaşte exact anul înfiinţării bibliotecii Astra, de la Turda, dar se presupune că aceasta a apărut la puţin timp după înfiinţarea, în 1872, la Făgăraş, a primei biblioteci de despărţămînt.
În numerele revistei Transilvania, apărute în 1911 şi 1912 se preciza că, la acea vreme, biblioteca despărţămîntului Astra din Turda dispunea de 346 de volume şi publicaţii. Majoritatea volumelor din bibliotecile despărţămintelor Astrei, cît şi cele din bibliotecile populare, erau cărţi de popularizare „broşuri instructive”, iar fondurile de carte se constituiau, preponderent, prin donaţii. Pînă la sfîtrşitul perioadei interbelice fondul de carte al bibliotecii Astra, de la Turda, a ajuns la 6000 de volume.
Biblioteca a existat pînă spre sfîrşitul deceniului al cincelea al secolului XX, cînd cărţile salvate de la distrugere în al doilea război mondial au trecut în patrimoniul căminului cultural „Nicolae Bălcescu”, transformat ulterior în casă de cultură.
Lăcaşul cărţii, renăscut în era stalinistă
După înfiinţarea Bibliotecii Raionale Turda, fapt petrecut în luna decembrie a anului 1950, noua instituţie a preluat cele aproximativ 4.200 de volume ale fostei biblioteci Astra. Fondul de carte preluat de la Căminul Cultural „Nicolae Bălcescu” s-a îmbogăţit, treptat, prin donaţiile forurilor tutelare central şi datorită creşterii progresive a alocaţiilor bugetare, ce au permis achiziţii anuale de la Fondul de stat al Cărţii, din Bucureşti şi de la filialele acestuia, din Cluj şi din Săliştea Sibiului.

Devenită ulterior bibliotecă municipală, instituţia, botezată în anul 1993 cu numele lui Teodor Murăşanu, scriitor, profesor şi publicist, funcţionează în clădirea teatrului, unde se află sediul central, respectiv secţia pentru adulţi. Secţia pentru copii, înfiinţată în 1965, funcţionează în clădirea de pe strada George Coşbuc, unde, pînă nu demult şi-a avut sediul Judecătoria Turda.
După desfiinţarea comunei Poiana, în anul 1969 şi transformarea acesteia în cartier al Turzii, biblioteca comunală de acolo a devenit filială a Bibliotecii municipale Turda. După desfiinţarea sa, în anul 1983, fondul de carte şi publicaţii al fostei biblioteci comunale din Poiana a fost transferat secţiei pentru adulţi, respective celei pentru copii, de la Bibilioteca municipală Turda.
În anul 1986 aceasta avea un fond de carte şi de publicaţii de 94.104 volume, pus la dispoziţia celor 5971 cititori care frecventau biblioteca publică turdeană.
Ideologia comunistă, scoasă din fondul bibliotecii
În anul 1992 fondul bibliotecii s-a redus la 89.153 de cărţi şi publicaţii. Aproape 5000 de cărţi, reviste sau ziare “în care ideologia comunistă era extrem de evidentă” au fost scoase din inventar. În prezent Biblioteca municipală “ Teodor Murăşanu Turda dispune de o colecţie enciclopedică, de peste 100.000 de volume şi deserveşte aproximativ 8.000 de cititori.

Biblioteca mai oferă servicii gratuite, precum iniţierea în utilizarea calculatorului şi a internet-ului sau redactarea cv-urilor şi a scrisorilor de intenţie. De asemenea, la biblioteca publică din Turda se organizează cursuri de engleză pentru începători, iar la secţia pentru copii se desfăşoară diverse activităţi educative, destinate elevilor din clasele ciclului primar.

Meditaţii gratuite pentru viitorii absolvenţi de liceu

de Emil HĂLĂŞTUAN
Pentru al doilea an consecutiv, Asociaţia pentru Protecţie Socială şi Apărarea Drepturilor Omului (APSADO), din Turda, organizează meditaţii gratuite pentru elevii care vor susţine examenul de bacalaureat în 2012.
La deschiderea festivă a cursurilor, eveniment petrecut joi, 24 noiembrie, cu începere de la ora 18, gazdele, adică preşedintele şi secretarul APSADO, Robert Cojan, respectiv Radu Stoica, l-au avut ca oaspete pe senatorul social-democrat de Cluj, Alexandru Cordoş.
La meditaţii, care vor avea o durată de şase luni, s-au înscris 30 de elevi de la liceele din Turda. Aceştia se vor pregăti la limba şi literatura română, matematică, fizică şi limba engleză. Orele de meditaţii, susţinute în mod voluntar de către profesoarele Dora Arion, Daniela Pîrlea, Oana Duca şi Geanina Ciobanca, se vor desfăşura marţea, miercurea şi joia, între orele 16.30 şi 18, la sediul APSADO, din Turda, Piaţa Republicii nr. 15.
Iniţiatoarea acestor meditaţii, profesoara Dora Arion, a precizat că la prima acţiune de acest fel, desfăşurată din toamna anului 2010 pînă în vara aceasta, s-au înscris 28 de elevi. Dintre cei 22 de cursanţi care au încheiat prima serie de meditaţii, 20 au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat în sesiunile organizate în 2011.
Senatorul Alexandru Cordoş a remarcat că „organizarea acestor meditaţii este necesară din cauza lipsei de implicare a autorităţilor locale în desfăşurarea procesului de învăţămînt”. Parlamentarul clujean consideră că Turda are nevoie „în afară de borduri, de locuri de muncă şi de oameni de valoare” aşa cum acest oraş a avut mereu, de-a lungul timpului.

Expoziţie de pictură: Maria Matean propune o călătorie în “spaţiul aperceptibil”

de Emil HĂLĂŞTUAN
Galeria municipală de Artă din Turda găzduieşte expoziţia de pictură realizată cu lucrări semante de către Maria Matean. Profesoară la Liceul de Arte Plastice “Romul Ladea” din Cluj-Napoca, artista propune vizitatorilor galeriei turdene o călătorie “în spaţiul aperceptibil” înfăţişat privitorilor în cele 13 tablouri expuse. Lucrările grupate de Maria Matean în ciclul “Spaţiu aperceptibil” au fost create între anii 2004 şi2011.
În viziunea Mariei Matean, expresia “spaţiu aperceptibil” defineşte, iar lucrările sale zugrăvesc “integrarea percepţiilor în experienţa individual anterioară”. În traducere, aceasta ar însemna, potrivit explicaţiilor Mariei Matean, că “lumea plastică o ia înaintea celei concrete, cotidiene, transformînd realitatea în forme aperceptibile. Astfel se creează o paralelă între vis şi realitate. Amintirea inocenţei se metamorfozează prin elementele specifice picturii: grund, textură, culoare, tuşă”, după cum precizează artista.

La vernisarea expoziţiei, Lucian Ţînţariu, profesor la acelaşi liceu clujean ca şi Maria Matean, aprecia că în lucrările prezentate în “personala” de la Turda se regăsesc “forţa şi sinceritatea” etalate de Maria Matean încă de pe vremea cînd era elevă de liceu.
Profesoară, pentru o scurtă perioadă de timp, la Cîmpia Turzii, Maria Matean are legături mai strînse cu Turda din anul 2007, cînd a participat la tabăra internaţională de creaţie, organizată la Rimetea de filiala turdeană a Uniunii Artiştilor Plastici.
Expoziţia, ce poate fi vizitată de marţea pînă sîmbăta, între orele 10 şi 16, rămîne deschisă publicului pînă în 30 noiembrie.

Masă rotundă cu liderii PSD Turda: Cine va scoate România din criză?

de Emil HĂLĂŞTUAN
Pe agenda oamenilor politici, dar şi printre oamenii de rînd se insinuează, încet dar sigur, preocuparea pentru alegerile de anul viitor. Într-o ţară ca România, unde guvernul nu are susţinere din partea electoratului, subiectul de căpătîi, ce ar putea afişul agendei publice pînă la sfîrşitul anului viitor, îl poate constitui căutarea răspunsului la întrebarea “Scăpăm sau nu de PD-L şi de aliaţii acestora din coaliţia aflată la putere în România de azi? Pe de altă parte, jocul preferat al premierului Emil Boc, un fel de alba-neagra, în varianta uite criza, nu e criza, nu mai impresionează pe nimeni. Dar, dincolo de compoziţia viitoare a puterii, dincolo de posibila şi probabila suspendare a preşedintelui ţării, traian Băsescu, de o eventuală majoritate parlamentară a USL, rezultată în urmna alegerilor generale ce ar trebui să aibă loc la sfîrşitul anului 2012, rămîne de aflat răspunsul la o întrebare mai de căpătîi decît oricare alta: Cine va scoate România din criză? Un posibil răspuns oferă, în cuprinsul acestui material, trei dintre mebrii conducerii organizaţiei PSD Turda, respectiv preşedintele acesteia, Cristian Matei, unul dintre vicepreşedinţi, Cristel Frînc şi preşedintele Departamentului “Revoluţionari” din cadrul organizaţiei social-democraţilor turdeni, Dănuţ Ştefan.

Rep: Cine va scoate România din criză?
Cristian Matei: Trăim o senzaţie stranie, accea de a fi parte a unei naţiuni care a obosit să gândească, care trăieşte din inerţie, se uită la televizor şi se lasă în voia sorţii. Reacţionăm tot mai puţin la erorile şi minciunile actualei puteri. Pare că nimic nu ne mai surprinde, deşi fiecare pas făcut de PD-L, fiecare pas făcut de cei de la putere este un abuz nu numai la drepturile omului, nu numai la echilibrul bugetar, dar şi la normele elementare ale bunului simţ.
Cristel Frînc:
Lumea întreagă se întreabă cum vom merge mai departe. Noi nu ne întrebăm, bîjbîim încet, pe pipăite, în spatele unor conducători care nu au pierdut doar drumul, ci şi sensul. Andre Gluckmann spunea că teroristul este un om care, prin acţiunile sale violente, nu dă de gîndit lumii, ci o împiedică să gîndească, o împietreşte, o condamnă la nemişcare. Credem că noi, ca naţiune, sîntem victimele unui astfel de proces. Cei şapte ani de agresiune a grupului politic Băsescu-PD-L ne-au plasat într-o astfel de conjunctură, extrem de periculoasă în orice context, dar mai ales în actuala situaţie mondială. De aceea, cred că rolul nostru (nr. al USL) nu este doar acela de a învinge PD-L, nu este nici doar acela de a găsi soluţii pentru situaţia inimaginabil de proastă în care am ajuns, nu este nici doar acela de a ne integra într-un context european şi mondial, fără a fi cu totul marginalizaţi. Rolul nostru principal devine acela de a trezi naţiunea la viaţă, de a o reimplica în circuitul normal al existenţei sociale.
Rep: Cum se traduc aceste deziderate, în cazul PSD Turda?
Cristian Matei: Obiectivul major al PSD Turda, în condiţiile dezastrului pedelist este acela de a cîştiga funcţia de primar al Turzii. Ne asumăm totodată datoria de a arăta oamenilor că elementarele noţiuni de solidaritate, un atribut al umanităţii, nu au dispărut cu totul din societatea românească, chiar dacă azi aceasta îşi aruncă bâtrînii şi bolnavii în stradă, iar pe elevi şi profesori îi trimite, cot la cot, în şomaj.
Rep: Domnule Dănuţ Ştefan, în calitate de preşedinte al Departamentului “Revoluţionari” din cadrul organizaţiei PSD Turda, vă întreb: Seamănă România dea zi cu cea la care aţi visat atunci, în zilele fierbinţi de la sfîrşitul lunii decembrie 1989?
Dănuţ Ştefan: Noi am dorit şi dorim ca România să devină cu adevărat un stat social. Statul social îi sprijină pe cei vulnerabili, sprijină tinerele familii, îi sprijină pe cei bolnavi şi pe cei singuri. Statul social îi respectă pe pensionari, statul social nu acordă pomeni sau ajutoare nemeritate, ci este cu adevărat responsabil pentru cetăţeni. Statul social nu trebuie învinovăţit pentru criza economică şi pentru datoriile făcute de guvernele incompetente. Dimpotrivă, statul social poate asigura, prin măsuri economice şi sociale, un nivel de trai decent pentru cetăţeni şi, în acelaşi timp, poate garanta respectarea drepturilor fundamentale ale omului.
Rep: Preşedintele României, Traian Băsescu, spune că vremea statului social a trecut. În condiţiile actuale, cum poate fi obligată puterea să “joace” altfel de cum i se “cîntă” de la Cotroceni?
Cristel Frînc:
Puterea actuală face ceea ce vedem cu toţii şi cred că atitudinea de măcelar a Guvernului Boc, ce nu ştie decît să taie salarii, pensii şi alte drepturi, nu se va schimba. La anul, românii pot spune “stop” genocidului social. De partea cealaltă, noi vom continua să vorbim cu oamenii, să le explicăm politicile şi măsurile pe care USL le va aplica odată ajunsă la guvernare. Anul viitor va fi şi mai rău, atît din punct de vedere economic cît şi din cel al stabilităţii sistemului democratic. În România va creşte sărăcia, se vor accentua inegalităţile şi injustiţia socială. Autoritatea statului va continua să scadă. Cel mai mare risc pentru România constă în dizolvarea democraţiei şi în disoluţia statului. De la ideea de amînare a alegerilor, din simplu calcul politic, la cea de anulare completă a acestora, nu este decît un pas. De la reducerea numărului de parlamentari şi trecerea la unicameralism la dizolvarea Parlamentului, drumul poate fi, de asemenea, foarte scurt, iar PD-L a demonstrat că este în stare să îl parcurgă.
Rep: Puterea spune că măsurile de austeritate pe care le-a promovat Guvernul condus de Emil Boc sînt inevitabile. Credeţi că în intervenţiile televizate, în care premierul sau alţi pedelişti din prima linie deplîng nevoia de a aplica măsuri impopulare se plînge, de fapt, cu “lacrimi de crocodil”?
Cristian Matei:
Guvernarea portocalie a spus populaţiei că taie salariile pentru că nu mai sînt bani. Aceeaşi explicaţie inacceptabilă se pregăteşte pentru pensionari. Totuşi, pentru telegondole s-au găsit fonduri, pentru terenuri de fotbal în sate fără apă şi fără canalizare au fost bani, pentru bazine de înot, închise imediat după inaugurare, s-a găsit finanţare. Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat, dar guvernul strînge cureaua pentru bugetari, pensionari, tineri şi persoane defavorizate.
Boc a spus că, dintre ţările Uniunii Europene, România are cel mai mare procent de fonduri alocate pentru investiţii, dar premierul a uitat să precizeze un lucru esenţial: este vorba de bani pentru investiţii ce s-au dus direct în buzunarele clanurilor pedeliste. Statistica lui Boc este, de fapt, cel mai important indice al corupţiei actualei guvernări.
Rep: Revin la întrebarea de la începutul discuţiei. Ce-i de făcut pentru ca ţara să iasă din criză?
Cristel Frînc: Într-o astfel de situaţie, noi, social-democraţii, nu trebuie să ne uităm identitatea, nu trebuie să uităm de valorile care ne definesc, deoarece astăzi avem nevoie, mai mult ca oricînd, de solidaritate, responsabilitate, echitate şi de libertate.
Trebuie să fim alături de profesori, să îi respectăm pentru ceea ce fac, să le apreciem munca şi să le spunem că există şi o altă cale. Trebuie să fim alături de medici, să le arătăm preţuirea noastră şi să le spunem că vrem să le creăm condiţii pentru a-şi dezvolta cariera în ţară. Trebuie să le explicăm tinerilor care îşi termină studiile cum dorim să creăm mai multe locuri de muncă, cum vrem să le oferim oportunităţi aici, în Turda.
Rep: Şansele de a obţine un loc de muncă în Turda sînt extrem de reduse. Potrivit informaţiilor recente, în nouă ani, de la recensămîntul din anul 2002 pînă la cel recent încheiat, populaţia Turzii a scăzut, de la peste 57 de mii la puţin peste 46 de mii de locuitori. Aceste date certifică presupunerea potrivit căreia circa 10 mii de turdeni au plecat să muncească în străinătate. Mai scădem circa 15 mii de pensionari şi vreo 8 mii de copii. Rămîn circa 23 mii de locuitori care ar face parte din segmentul populaţiei active din Turda. Marea majoritate a acestora nu au unde munci. Ce-i de făcut?
Dănuţ Ştefan: Turda se îndreaptă către falimentului propiului viitor. Tinerii cu studii medii sau superioare reprezintă majoritatea, în categoria şomerilor. Pensionarii, după o viaţă de muncă, trebuie să asculte injuriile unor nemernici care le spun doar că sînt o povară a societăţii.
Avem datoria de a fi alături de toate persoanele defavorizate, cărora trebuie să le spunem că societatea şi statul nu le întorc spatele, că vrem să le asigurăm şanse egale de reuşită în viaţă.
Pedeliştii au produs 700.000 de şomeri. Noi am creat odată un milion de locuri de muncă şi o vom mai face. Pedeliştii vor să impoziteze toate pensiile, noi îi vom proteja şi îi vom ajuta mereu pe pensionari.
Puterea portocalie i-a abandonat pe copii, pe bătrîni, pe bolnavi, pe săraci. Noi vom garanta că statul îi va ajuta pe toţi cei aflaţi cu adevărat în dificultate.
Cristian Matei: Democrat-liberalii, susţinuţi de UDMR şi UNPR, au trimis în sărăcie peste 2 milioane de români. Noi le vom reda acestor oameni şansa de a ieşi din sărăcie, prin muncă cinstită şi corect plătită.
Portocaliii au trimis tinerii în şomaj sau i-au alungat din ţară, noi le vom oferi un loc de muncă decent, acasă în România, lîngă familiile lor.
Actuala putere a distrus şcoala românească, prin fel de fel de aşa zise reforme, noi o vom repune pe picioare, respectînd profesorii şi oferind copiilor acces egal la educaţie. Ei au închis spitalele şi au pus taxă la intrarea celor rămase, noi vom garanta un sistem de sănătate performant, accesibil tuturor românilor.
Anul 2012 trebuie să fie anul victoriei deşi a devenit clar că PD-L încearcă să se permanentizeze la putere, prin mijloace antidemocratice ce amintesc de statul totalitar: Dacă nu pot fi votaţi, vor fura voturile? Dacă nu pot fura voturile, le vor cumpăra?
Rep: Care ar fi concluzia finală?
Cristian Matei: La o reuniune, cineva la întrebat pe lbert Einstein care este diferenţa dintre teorie şi practică. Einstein i-a răspuns: “Teoria este atunci cînd ştii totul, dar nimic nu fucţionează, practica este atunci cînd totul funcţionează, dar nimeni nu ştie de ce”. Noi am reuşit să reunim teoria şi practica: Nimic nu funcţionează şi nimeni nu ştie de ce.
De fapt unii încearcă să ofere răspunsuri. Spre exemplu PDL-ul susţine că statul nu este nici capabil să scoată ţara din criză, dar nici responsabil pentru situaţia în care a ajuns România. Dar pedeliştii nu spun nici cine este vinovatul, nici cine ar avea capacitatea de a scoate ţara din criză.

Întîlniri colocviale turdene – anul II

Serile destinate cunoaşterii sau evocării unor oameni care contribuie sau au contribuit la sporirea zestrei cultural - artistice a Turzii s-au reluat, după o pauză de circa patru luni.
Pentru debutul celei de-a doua „stagiuni” eveniment consumat vineri, 11 noiembrie, la sala de conferinţe a hotelului „Centrum” din Turda, iniţiatorii întîlnirilor colocviale, profesorul Ioan Dănuţ Zăhan, medicul Vasile Grumaz şi subsemnatul, au socotit de cuviinţă să organizeze o seară dedicată literaturii. În cadrul acesteia a fost omagiat scriitorul Mircea Ioan Casimcea, turdean prin adopţie, care în 4 noiembrie a împlinit 75 de ani.

mPe parcursul celor trei sferturi de veac ale vieţii sale, Mircea Ioan Casimcea a comis suficiente fapte graţie cărora cazierul său literar a devenit de neşters, împănat, cum se află, cu numeroase scrieri ce nu au termen de prescriere.

În aceste împrejurări, ştergerea numelui scriitorului Mircea Ioan Casimcea din galeria oamenilor care au îndrăznit să plămădească hrană spirituală pentru semenii lor a devenit imposibilă. Într-o vreme în care tinerii sînt îndemnaţi să îşi ardă manualele, pesemne pentru a da îndestulă greutate tezei potrivit căreia şcoala românească s-a transformat într-o fabrică care produce tîmpiţi, preocupările de genul celor ce l-au înrobit şi pe Mircea Ioan Casimcea devin sinonime cu infracţiunea. Non-valorile prezentului, cocoţate pe treptele cele mai de sus ale scării răsturnate, ce guvernează ierarhia modelelor de urmat în România de azi, nu îi pot ierta pe slujitorii artei şi ai culturii, deoarece îndeletnicirile acestora, ce au drept scop producerea hranei spirituale, depăşesc puterea de înţelegere a discipolilor zeului Ban.

Prin urmare, nu ne rămîne decît să devenim complici cu scriitorul Mircea Ioan Casimcea şi, prin aceasta cu toţi truditorii din aria artelor şi a culturii, înscriindu-ne în galeria neşmecherilor ce încă îndrăznesc să îşi recunoască nevoia de hrană spirituală, în detrimentul cvasiunanim apreciatei domnii a banului, ce odată scos din rostul său firesc de consecinţă, de rezultat al unei activităţi folositoare comunităţii şi transformat în scop suprem al existenţei, se transformă în “ochiul dracului”. Nutresc speranţa că posteritatea va reaşeza cultura la locul său binemeritat din lada de zestre a omenirii şi îi va aprecia pe slujitorii săi, care azi consimt să îşi cheltuiască energiile creatoare întru folosul spiritualităţii nepieritoare. Cît despre prezent, acesta nu poate ierta ceea ce nu înţelege şi nu ne rămîne decît să aşteptăm vremea în care exponenţii săi vor fi aşezaţi, firesc, în lăzile cu vechituri, păstrate în podul uitării.
Despre activitatea scriitorului a mai vorbit profesorul Ioan Bembea, care s-a referit îndeosebi la realizările lui Mircea Ioan Casimcea în domeniul publicisticii, pe care Bembea le apreciază drept remarcabile. Directorul Casei municipale de Cultură, profesoara Felicia Răcean, s-a referit la contribuţia substanţială pe care Mircea Ioan Casimcea a avut-o în organizarea diverselor evenimente desfăşurate sub egida instituţiei culturale publice din Turda. Felicia Răcean a amintit de “Primăvara culturală turdeană” eveniment devenit tradiţional, idee a lui Mircea Ioan Casimcea, prin a cărei materializare s-a reluat, într-o manieră mai dezvoltată “Decada culturală turdeană” eveniment ce se desfăşura la Turda înainte de anul 1989. La evenimentul desfăşurat vinerea trecută la sala de conferinţe a hotelului Centrum din Turda au participat circa 20 de invitaţi, marea majoritate a acestora fiind musafiri obişnuiţi ai întîlnirilor colocviale.

Începute în luna noiembrie a anului 2010, întîlnirile colocviale au ajuns la ediţia cu numărul 26. În precedentele 25 de asemenea întîlniri, amfitrionii, Ioan Dănuţ Zăhan, Vasile Grumaz, Gabriela Leoveanu (în perioada de început) şi Emil Hălăştuan, i-au avut ca oaspeţi, printre alţii, pe scriitorul George Opriţa, publicistul Constantin Mustaţă, epigramiştii Eugen Albu, Gavril Moisa, respectiv Valentin Vişinescu, sau pe actorul Petru Felezeu, care a făcut parte din distribuţia primului spectacol, cu piesa “O scrisoare pierdută” de Ioan Luca Caragiale, jucat pe scena Teatrului de Stat din Turda, după înfiinţarea acestuia, în toamna anului 1948. La întîlnirile colocviale desfăşurate pînă acum au mai luat parte profesorul universitar Călin Felezeu, decanul Facultăţii de Psihologie din cadrul universităţii clujene Babeş – Bolyai, profesorul universitar Ioan Mircea Popa, respectiv generalul de brigadă în retragere Sever Mureşan, avocat, fost arbitru de fotbal de primă categorie, într-un cuvînt o legendă vie “un senior al Turzii” după cum apreciază Ioan Dănuţ Zăhan, preşedinte al societăţii “Rei Culturae Fautores”. În dezbaterea temelor religioase s-au implicat protopopul ortodox al Turzii, Daniel Crişan şi preotul Dorin Sas. La realizarea momentelor artistice a contribuit, îndeosebi, tenorul Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, Constantin Nica, violonistul Nicuşor Silaghi, membru al Cvartetului Transilvan, respectiv Radu Botar, actor la Teatrul de Nord din Satu-Mare.

Fotbal, liga a II-a seria Vest Lanterna roşie încearcă să ţină pasul cu plutonul codaşelor Arieşul Turda – FC Olt 1 – 0 (1 – 0)

de Emil HĂLĂŞTUAN
Sîmbătă, în partida cu FC Olt, disputată în cadrul etapei a XIII – a, Arieşul Turda a obţinut cea de-a doua victorie din acest campionat şi, cu chiu cu vai, a reuşit să se apropie la doar un punct de ocupanta penultimului loc al clasamentului, Juventus Bucureşti.
Partida, disputată pe terenul central din cadrul Complexului Sportiv Municipal Turda s-a desfăşurat, în cea mai mare parte a timpului de joc, într-un singur sens: spre poarta oaspeţilor. Cu toate acestea, la fel ca şi în partida cu FC Bihor, echipă pe care „vulturii roşii” au dominat-o la toate capitolele, Arieşul a trebuit să se mulţumească cu o victorie la limită.
Gazdele şi-au adjudecat cele trei puncte puse în joc graţie golului înscris de Bier, care, în minutul 36 a trimis cu capul în poartă, de la 6 metri, mingea centrată impecabil de către Vajda, care a executat un corner de pe partea stîngă a terenului.

Cu toate că Arieşul a încheiat prima repriză în avantaj, cea mai mare ocazie de gol din această parte a jocului a aparţinut oaspeţilor. În minutul 24, Andrei David a luat pe cont propriu o acţiune, pe partea stîngă, a intrat în careul mare unde a trecut, în dribling, ca pe lîngă nişte stîlpi, de doi apărători ai Arieşului dar, aflat în poziţie uşor laterală, atacatul formaţiei oltene a trimis mingea, de la 10 metri, peste colţul din stînga al porţii apărate de Pampea.
În caseta tehnică a primei reprize se mai pot consemna şuturile expediate de jucătorii formaţiei turdene, David, în minutele 4 şi 14, respectiv Janos Vajda, în minutul 35, care au trimis mingea pe lîngă poarta apărată de Bordea.
Singura fază notabilă din cea de-a doua parte a jocului s-a petrecut în minutul 69. După un corner executat de Boroştean, de pe partea dreaptă a terenului, Bier putea realiza „dubla” însă mingea „ştearsă” cu capul de fundaşul formaţiei turdene „s-a scurs” pe lîngă stîlpul din dreapta porţii lui Bordea, care era spectator la acea fază.
În repriza secundă „vulturii roşii” i-au invitat pe oaspeţi la atac şi, pe fondul dominării teritoriale a formaţiei oltene, gazdele au iniţiat cîteva contraatacuri periculoase însă precipitarea, indecizia sau neşansa au zădărnicit eforturile formaţiei gazdă de a-şi drege cît de cît golaverajul.
Arieşul Turda, formaţie care a reuşit să adune abia zece puncte în cele 13 partide disputate pînă acum în actuala ediţie de campionat, va juca, în etapa viitoare, cu FC Timişoara iar în ultima partidă a turului „vulturii roşii” vor reveni în propriul fief, unde se vor întîlni cu Unirea Alba Iulia.
Principalul finanţator al Arieşului, Consiliul local Turda, a decis să suplimenteze, cu 249 de mii, milionul de lei alocat formaţiei în anul competiţional 2011. În vacanţa dintre tur şi retur reprezentanţii forului deliberativ turdean vor decide dacă merită şi dacă mai pot aproba finanţarea clubului sportiv Arieşul Turda cu bani de la bugetul local.

Complex Sportiv „Municipal” Turda; timp friguros, cer variabil; teren uşor denivelat; spectatori: 200
A marcat Bier, min. 36
Arieşul: Pampea – Cr. Pop, Bier, Daouda, Tegzeş – Boroştean, Robert Cristian, Străuţ, Janos Vajda – Cătălin Bucur (83, Tîrcă), David (62, V. Pop)
Antrenor: George Ciorceri
FC Olt: Bordea – Bogdanovici, Preda, Lengyel, Giurcă – Huţanu (55, Burcea), Dan Ignat, Alin Ignat, Dragalina – Andrei David (62, Hallmen), Alin Mihai
Antrenor. Daniel Oprescu
Avertismente: V. Pop, min. 89 / Andrei David, min. 44; Preda, min. 52; Alin Mihai, min. 55; Bogdanovici, min. 62
Arbitru: Nicolae Botaş – Timişoara
Asistenţi: Iulius Timar – Marghita
Răzvan Nistoran – Reşiţa

Un nou start pentru România: Un proiect al CRD Turda, premiat de Ambasada SUA la Bucureşti

de Emil HĂLĂŞTUAN
Concursul “Restart România” iniţiat de Tech Soup şi sprijinit de Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti şi-a desemnat cîştigătorii. Printre cele cinci proiecte premiate s-a aflat şi cel prin care Centrul Raţiu pentru Democraţie (CRD) din Turda propune realizarea unei platform on-line prin intermediul căreia să fie monitorizat modul în care se materializează promisiunile făcute de politicieni campanile electorale. Reunit cu o idee similar, ce aparţine Centrului de Resurse pentru Participare Publică Bucureşti (CeRe), proiectul “Cine ce a promis” selectat între cele zece ce au acces în finală, s-a clasat pe locul al doilea între cele cinci proiecte cîştigătoare, pentru a căror concretizare Ambasada SUA la Bucureşti a oferit premii în valoare de cite 5.000 de dolari americani, fiecare. Premierea a avut loc în cadrul Galei Restart România, desfăşurată în 5 noiembrie la Bucureşti.

Mădălina Mocan., iniţiator al proiectului CRD, alături de Oana Botezan, a precizat că platforma “Cine ce a promis” urmăreşte “valorificarea on-line a unui aranjament democratic între cetăţean şi ales”. Prin această platformă se urmăreşte responsabilizarea aleşilor, însă Mădălina Mocan consider că acest lucru devine posibil doar dacă “cetăţenii îi trag de mînecă pe politicieni”.
Fiecare din cele zece proiecte ce au ajuns în finala concursului “Restart România” va primi, pentru materializare, sprijinul unei echipe formate din programatori şi din consilieri pe teme juridice, respectiv politice. Companiile de IT Microsoft, Zitec, Yonder, HPC, NextRoot, Equilobe Software, Code Camp, Pras Consulting, ITSpark, BitStone si Transcent şi-au exprimat disponibilitatea de a sprijini pro-bono realizarea platformelor on-line necesare materializării celor zece proiecte calificate în finala concursului”.
Restart România, platformă on-line, iniţiată de Tech Soup, cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, permite cetăţenilor să-şi definească problemele, să avanseze soluţii de rezolvare şi, dacă acestea se dovedesc utile, pot fi transformate în proiecte on-line menite să schimbe comunitatea.
“Cine ce a promis” platform on-line susţinută de Centrul Raţiu pentru Democraţie din Turda, împreună cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică din Bureşti va deveni operaţională în cel mult patru săptămîni, după cum apreciază Mădălina Mocan, coordonator de proiect din partea CRD.

“Noua armonie” a concertat la Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
Turdenii amatori de muzică simfonică au fost răsfăţaţi în această săptămînă. Graţie asociaţiei Petofi Tarsasag, miercuri, 9 noiembrie, ansamblul de suflători “Uj-Harmonia” (Noua armonie) din Ungaria, a susţinut un miniconcert la biserica unitariană din centrul Turzii.

Cei nouă componenţi ai ansamblului, Kurucz Orsolya, Szász Diána, Szatmári Zsolt, Parlagi Gergely, Olajos György, Szöllősy-Vágó Janka, Kovács Gergely, Perneczky Balázs şi Zsákai Tibor au interpretat uvertura la opera Răpirea din serai de W. A. Mozart, O noapte la secui, de Bela Bartok, Pavane, de Maurice Ravel, Melodie de seară, de Zoltan Kodaly, Dans maghiar, de Johannes Brahms şi Dansul slav al lui Antonin Dvorak.
La acest miniconcert, ce a durat aproximativ o oră, au asistat circa 100 de persoane.
În ultimii zece ani ansamblul de suflători “Uj-Harmonia” a susţinut spectacole în Ungaria, la Academia de Muzică şi a participat la festivalurilegenului, organizate la Zemplén, Fertőd, Eger, Visegrad sau Vac. Ansamblul susţine concerte în Germania şi Italia, unde a devenit un oaspete obişnuit.

Londra: Premiul special al juriului, pentru “Oraşul otrăvit”

Miercuri seară, la Londra, a avut loc gala premiilor International Media Excellence Awards acordate de The Association for International Broadcasting. Antena 3 a fost singura televiziune din România care a ajuns în finala premiilor AIB 2011, alături de alte posturi de televiziune imense ca renume şi profesionalism: CNN International, Aljazeera English, Swiss Television sau BBC London.
Carmen Avram şi echipa emisiunii "În Premieră" de la Antena 3 au cîştigat PREMIUL SPECIAL din partea JURIULUI AIB (The AIB's International Jury Highly Commends), pentru documentarul "Turda - Oraşul Otrăvit".

Materialul realizat de Andrei Ciurcanu, Mihai Dina şi Zsolt Lenard a fost premiat la cea mai rîvnită categorie a competiţiei, categoria "Best Investigative documentary - TV" (Cel mai bun documentar de investigaţie pentru TV), unde a concurat cu materiale realizate de televiziunile CNN International, BBC, Aljazeera English sau Channel News Asia.
Postul de televiziune Antena 3, component al companiei Intact Media Grup este singurul post de ştiri din România afiliat la CNN International.
(ştire preluată de pe site-ul www.antena 3.ro)

Întîlniri colocviale: Scriitorul Mircea Ioan Casimcea, la 75 de ani

de Emil HĂLĂŞTUAN
Născut în comuna Casimcea, din judeţul Tulcea, Mircea Ioan, care şi-a adăugat la numele literar şi denumirea locului de baştină, s-a stabilit la Turda, după absolvirea, în anul 1968, a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii clujene Babeş-Bolyai. Truditor pe tărâmul scrisului, dobrogeanul Mircea Ioan Casimcea se numără printre aceia care au socotit de cuviinţă să zidească câteva cărămizi întru îmbogăţirea culturii turdene şi consolidarea prestigiului acesteia.
Scriitorul a cărui existenţă remarcabilă pentru spaţiul cultural turdean ne-am propus să o omagiem astăzi, la puţine zile după ce, pe răbojul unde se socoteşte timpul petrecut în această lume de către Mircea Ioan Casimcea a apărut o crestătură proaspătă, ce atestă scurgerea a trei sferturi de veac de viaţă pământească, a comis suficiente fapte încât cazierul său literar să devină de neşters, împănat cum se află, cu numeroase scrieri ce nu au termen de prescriere.
Aşadar, devine necesară o scurtă trecere în revistă a operei scriitorului Mircea Ioan Casimcea, pentru a dovedi că ştergerea numelui său din galeria oamenilor care au îndrăznit să plămădească hrană spirituală pentru semenii lor a devenit imposibilă. O asemenea faptă, sinonimă cu infracţiunea într-o vreme în care tinerii sunt îndemnaţi să îşi ardă cărţile de şcoală, pesemne pentru a da îndestulă greutate tezei potrivit căreia şcoala românească s-a transformat într-o fabrică care produce tâmpiţi, este de neiertat pentru nonvalorile prezentului, cocoţate pe treptele cele mai de sus ale scării răsturnate, ce guvernează ierarhia modelelor de urmat în România de azi.

Aşadar nu ne rămâne decât să devenim complici cu scriitorul Mircea Ioan Casimcea şi, prin aceasta cu toţi truditorii din ţinutul culturii, înscriindu-ne în galeria neşmecherilor şi neorientaţilor ce încă îndrăznesc să îşi recunoască nevoia de hrană spirituală, în detrimentul cvasiunanim apreciatei domnii a elementului material, banul, ce odată scos din rolul său firesc de consecinţă, de rezultat al unei activităţi folositoare comunităţii şi transformat în scop suprem al existenţei, se transformă în “ochiul dracului”. Nutresc speranţa că posteritatea va reaşeza cultura pe raftul cu produse neperisabile şi nepieritoare şi îi va aprecia pe oamenii care azi consimt să îşi cheltuiască energiile creatoare întru folosul spiritualităţii. Cât despre prezent, acesta nu poate ierta ceea ce nu înţelege şi nu ne rămâne decât să aşteptăm vremea în care exponenţii săi vor fi aşezaţi, firesc, în lăzile de zestre din podul uitării.
După debutul său literar, consemnat în anul 1967, scrieri ale lui Mircea Ioan Casimcea sunt publicate în volumul “Pagini turdene” apărut în anul 1969. În anul 1982 autorul a publicat primul volum de proză scurtă, intitulat “Colonia”. Casimcea recidivează şi astfel scriitorul a îmnbogăţit genul prozei scurte româneşti cu volumele Oameni în tren - 1997; Întâmplări la Calostra - 1999; La nunta moşilor - 2001; Nălucirile Cavalerului - 2008; Antim – 2009 şi Ajustarea destinului – 2011.
Proza scurtă poate constitui un antrenament pentru autorii care se încumetă să scrie apoi romane. Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Mircea Ioan Casimcea, care, după 38 de ani de la debutul său literar şi-a publicat primele romane: Amintiri închipuite - 2005; Cântecul gibonului - 2005; Arheologul – 2006. Prozator prin definiţie, Mircea Ioan Casimcea cochetează şi cu scriitura în versuri. Lucrarea nu s-a dovedit în van, devreme ce i-au apărut volumele de poezie Poemul fără sfârşit - 1988; Bunul kamikaze - 2005; Să laşi cuvintele – 2010.
Aplecat şi asupra literaturii pentru copii, Mircea Ioan Casimcea a scris şi câteva cărţi destinate formării gustului pentru citit la cei mici: Călătorii nemaiauzite - 2000; Generatorul de fantezie - 2003; Cocuţii din nisipuri – 2007.
Opera lui Mircea Ioan Casimcea cuprinde şi scrieri de publicistică, articole, comunicări ştiinţifice şi tabletele publicate la rubrica “Recursul Pandorei” găzduită în săptămânalul turdean “Realitatea” pe parcursul anilor 1998- 1999; Contribuţii la monografia culturală turdeană, 2004; Prezenţe culturale, 2011
Producţii literare semnate de Mircea Ioan Casimcea se regăsesc şi în cărţi cu autor colectiv, precum Pagini turdene - 1969; Doisprezece prozatori - 1988; Teodor Murăşanu... - 1998; Amintiri despe Pavel Dan - 2003; Insula albă - 2003; Anotimpul cailor - 2006; Vocile poeţilor români contemporani, ediţie în limba engleză, editată în 2008; Umbletul cuvintelor. Prozatori turdeni – 2009.

“Turda – oraşul otrăvit” nominalizat pentru premiile The Association for International Broadcasting (AIB)

de Emil HĂLĂŞTUAN
Reportajul “Turda – oraşul otrăvit” realizat de o echipă a televiziunii Antena 3 şi difuzat în 6 martie, pe acelaşi post, la debutul emisiunii “În premieră” realizată de Carmen Avram, face parte din cele şase producţii de televiziune nominalizate la secţiunea “documentar de investigaţie” pentru a fi premiate la cea de-a şaptea ediţie a “International Media Excellence Awards” eveniment organizat anual de AIB. Celelate cinci producţii nominalizate la aceeaşi categorie au fost realizate de televiziunile Aljazeera English - Qatar, BBC – Marea Britanie, The Danish Broadcasting Corporation – Danemarca, Channel News Asia – Singapore şi CNN International – SUA. Producţiile nominalizate pentru cea de-a şaptea ediţie a “International Media Excellence Awards” au fost selectate în urma voturilor primite de la vizitatorii platformei Yahoo!Maktoob unde organizatorii au postat filmele participante la concurs. Printre participanţi s-au aflat televiziuni din Australia, Franţa, Germania, India, Japonia, Nigeria, Qatar, Rusia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii şi din multe alte ţări. Un juriu, alcătuit din 40 de membri, din 23 de ţări de pe toate continentele, din care face parte şi directorul postului Radio România Internaţional, Eugen Cojocariu, va decide producţiile cîştigătoare. Gala de premiere are loc miercuri, 9 noiembrie, la Londra.

Subiectul reportajului “Turda – oraşul otrăvit” îl reprezintă deşeurile toxice, în special mercurul şi hexaclorciclohexanul rămase în perimetrul fostelor Uzine Chmice din Turda, dispărute de pe harta oraşului după privatizarea fabricii, la sfîrşitul secolului XX. Filmul scoate în evidenţă pericolul pe care l-ar reprezenta pentru populaţia Turzii, în opinia realizatorilor documentarului, cantităţile de mercur, de ordinul tonelor, rămase la suprafaţa pămîntului sau infiltrate în subteran, pe teritoriul fostelor Uzine Chimice din Turda.
Prin difuzarea reportajului “Turda – oraşul otrăvit” la gala de la Londra, problema terenurilor contaminate cu deşeuri periculoase poate conferi oraşului de pe malul Arieşului o tristă notorietate la nivel mondial.

Expoziţie: 4 în 1

de Emil HĂLĂŞTUAN
„Expoziţia artiştilor turdeni” organizată de filiala locală a Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România, reuneşte, la Galeria municipală de Artă din Turda, lucrări de sculptură, sculptură în sticlă, picturi şi tapiserie. Autorii acestor exponate, patru la număr, sînt Suba Laszlo, Nagy Annamaria, Marta Deleanu şi Labancz Lorant.

Amatorii de arte plastice posibilitatea de a admira sculpturi în piatră, lemn sau metal, realizate de către Suba Laszlo din 1967 pînă în prezent. Practic, la expoziţia de acum Suba Laszlo prezintă, mai ales, fotografiile unor lucrări, precum busturile lui Gheorghe Doja şi Petofi Sandor, sau cele ale Fecioarei Maria, respectiv a Fiului risipitor, amplasate, ca de altfel toate sculpturile de mari dimensiuni realizate de artist, fie la Ghindari, localitatea de baştină a sculptorului, fie la Turda, oraşul unde acesta trăieşte de cîteva zeci de ani. În „expoziţia artiştilor turdeni” Suba Laszlo înfăţişează publicului şi macheta unui monument destinat marcării proclamării libertăţii practicării a patru culte religioase creştine (romano-catolic, reformat, ortodox şi unitarian), fapt realizat de către Dieta Transilvaniei, ai cărei membri s-au reunit, în anul 1568, la Catedrala Romano-Catolică din centrul Turzii. În discursul său, rostit cu ocazia vernisării „Expoziţiei artiştilor turdeni” eveniment petrecut vineri, 28 octombrie, preşedintele filialei locale a UAP, Alexandru Picovici, adresîndu-se îndeosebi viceprimarului Turzii, Mircea Irimie, îşi exprima speranţa că într-o zi, fie aceasta şi prin anul 2015, autorităţile turdene vor găsi banii necesari realizării ansamblurilor sculpturale create de către Suba Laszlo, aflate acum doar în stadiul de machete.
Marta Deleanu, pictor consacrat, prezintă la expoziţia găzduită la Galeria municipală de Artă, de pe strada Libertăţii nr. 2 din Turda, o serie de pasteluri, gen în care artista excelează, dar şi colaje printate, realizate prin metode specifice tehnicii computerizate. Lucrările de tapiserie realizate de către Labancz Lorant se remarcă, în opinia lui Alexandru Picovici „prin relaţia interesantă între lumină şi umbră” iar în ceea ce o priveşte pe Nagy Annamaria

aceasta surprinde prin explozia formelor primordiale „ordonate parcă de un flux magnetic în lucrările sale realizate din sticlă”, după cum aprecia preşedintele filialei UAP Turda. Nagy Annamaria merge cu îndrăzneala sa pînă acolo încît a încercat să realizeze, nici mai mult, nici mai puţin, decît ţesături din sticlă, tentativă pe care amatorii de arte vizuale o pot vedea întruchipată în cele două lucrări de acest gen expuse de către artista din Cîmpia Turzii.
Un alt mebru al UAP, filiala Turda, Alin Bîlcu, recomanda vizitărea zilnică a aceastei expoziţii „pentru a ne lua doza cotidiană de optimism”.