Şedinţă furtunoasă a Consiliului local Turda: Consilierii PDL şi cei ai UDMR au părăsit sala în toiul dezbaterilor

de Emil HĂLĂŞTUAN         

La prima întîlnire după investitură, consilierii turdeni au avut parte de o şedinţă cu scîntei. În timpul dezbaterilor asupra regulamentului de organizare şi funcţionare a forului deliberativ turdean, cei şapte consilieri de la PDL, împreună cu Adamossy Clara şi Csep Leila, reprezentantele UDMR-ului, au părăsit sala de şedinţă. Primul care s-a ridicat de pe scaun a fost primarul Turzii, democrat-liberalul Tudor Ştefănie.

Gestul primarului şi al celor nouă consilieri s-a dorit un protest împotriva refuzului majorităţii, formată din 12 consilieri aparţinînd USL şi PP-DD, ce a ignorat cererile repetate formulate de consilierii PDL şi UDMR care au solicitat discutarea şi eventual aprobarea completărilor şi modificărilor regulamentului de funcţionare a forului deliberativ într-o altă şedinţă. Consilierii Mircea Irimie, Dana Florea, Sorin Bichiş, respectiv Adamossy Clara au solicitat amînarea aprobării regulamentului motivînd că propunerile de modificare şi completare a acestuia, formulate de către membrii USL şi PP-DD nu le-au fost aduse la cunoştinţă în timp util, pentru a se putea pronunţa asupra legalităţii şi temeiniciei acestora.

Şedinţa a continuat, cu 12 membri rămaşi în sală, din cei 21 ai Consiliului local. Aceştia au modificat şi apoi adoptat regulamentul de funcţionare al forului deliberativ turdean cu unanimitate de voturi. La fel a fost aprobată componenţa celor cinci comisii de specialitate ale Consiliului local. Dintre acestea, două sînt comduse de membri PSD, iar celelate trei au preşedinţi de la PP-DD, PNL, respectiv de la Partidul Conservator.

                                                                                           

Laura Codruţa Kovesi: procuror general din interesul lui Băsescu şi din şpaga lui Blaga

de senator Valer Marian,Vicepreşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor,

combaterea corupţiei şi petiţii din Senatul României

Propulsată de trio-ul Blaga – Boc – Macovei

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, a fost numită în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2006, la propunerea ministrului justiţiei Monica Luisa Macovei. Laura Codruţa Kovesi a fost promovată în funcţia de procuror general al României, la vârsta de 33 ani, de la Sibiu, unde activa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu ca procuror şef al structurii locale a DIICOT. Aceasta a fost propulsată faptic spre înalta funcţie de procuror general al României de către secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care era prieten cu tatăl său şi care a obţinut şi sprijinul preşedintelui PDL, Emil Boc,  care a fost coleg de an şi de grupă cu Kovesi la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. Promovarea lui Kovesi i-a surprins pe colegii săi de facultate şi de serviciu, întrucât fusese o studentă mediocră, iar ca procuror nu se remarcase în mod deosebit pe plan profesional, la bilanţul de profil pe anul anterior promovării sale (2005) ocupând doar locul 10 din 16. A surprins şi mai mult renominalizarea sa în septembrie 2009 ca procuror general de către preşedintele Traian Băsescu în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii (instituţia supremă şi reprezentativă a magistraţilor din România) a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra şi un vot pentru.

Sluga plecată a lui Băsescu and co

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este notorie obedienţa procurorului general Kovesi faţă de preşedintele Traian Băsescu, faţă de ex-ministrul de interne Vasile Blaga, actualmente preşedintele Senatului,  şi faţă de şefii serviciilor secrete, îndeosebi faţă de generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI ( şi şeful de facto al principalului serviciu secret din România). Obedienţa a fost mai mult decât vizibilă în cazul Alro, care afecta securitatea energetică naţională şi în care au fost vizaţi foştii consilieri prezidenţiali Theodor Stolojan şi Elena Udrea, sau în dosarele lui Omar Hayssam privind acte de terorism, afaceri cu armament sau fuga sa din România. Foştii procurori şefi adjuncţi ai DIICOT, Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruţa Kovesi că le-ar fi solicitat să tergiverseze dosarele privind privatizările strategice. Procurorul general Kovesi este suspectat că l-ar fi delegat pe procurorul Valentin Horia Şelaru, care era omul său de încredere în calitate de consilier personal, să emită soluţie de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în cazul Alro. Kovesi l-a adus pe acest procuror de la Serviciul teritorial Braşov al DNA la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, l-a numit consilier al procurorului general şi l-a detaşat la DIICOT o perioadă scurtă de timp pentru a da NUP în cazul Alro faţă de Elena Udrea, Theodor Stolojan, Verestoy Attila ş.a. Recent, Kovesi l-a răsplătit pe Şelaru cu funcţia de procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, numindu-l în locul unui alt yesman de-al său, procurorul Marius Iacob, pe care l-a promovat prim-adjunct al său. Procurorul general al României a avut o intervenţie diversionistă şi părtinitoare şi în cazul mitei oferite de fosta şefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, declarând că procurorii nu s-au referit la un partid politic şi că afirmaţia ar aparţine unuia din inculpaţii arestaţi în condiţiile în care trimiterea la un partid politic, respectiv la PDL, era consemnată în încheierea de arestare preventivă (atât în concluziile procurorului care a reprezentat Direcţia Naţională Anticorupţie cât şi în considerentele judecătorului care a dispus măsura arestării preventive), iar ulterior a fost confirmată şi în rechizitoriul emis şi în sentinţa pronunţată în cauză.

Parchetul a devenit o anexă a SRI

Procurorul general al României este acuzat de majoritatea subalternilor săi că a promovat în funcţii doar cercul să restrâns de yesmani, gen Iacob sau Şelaru, iar faţă de ceilalţi are un comportament abuziv, discreţionar şi chiar bădăran, fiind reclamată că de multe ori „înjura ca la uşa cortului”. Cel mai mare reproş care i se aduce lui Kovesi este însă acela că a aservit total Parchetul preşedintelui României şi serviciilor secrete, îndeosebi Serviciul Român de Informaţii (SRI), cum n-a fost aservit nici măcar în regimul totalitar comunist al lui Nicolae Ceauşescu. Tot mai mulţi procurori se plâng că Parchetul şi-a pierdut independenţa şi a devenit o anexă a SRI, întrucât procurorul general Laura Codruţa Kovesi se supune orbeşte cererilor şi ordinelor generalului Florian Coldea. Nu în ultimul rând,  lui Kovesi i se impută că ar fi favorizat corupţia şi contrabanda din vămile româneşti, inclusiv pe marele patron al acestora, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar datorită prieteniei sale cu şeful Autorităţii Naţionale Vamale (ANV), Viorel Comăniţă (care este vicepreşedinte al ANAF şi este mâna dreaptă a lui Blejnar din perioada în care a deţinut funcţiile de director al Direcţiei Juridice şi de director al Direcţiei Supraveghere şi Accizare Vamală din ANAF). În compania unor subalterni, ca de exemplu, şeful Direcţiei Regionale Vamale Cluj, Călin Vesa, şi şeful Direcţiei Vamale Judeţene Satu Mare, Ioan Sabău, directorul ANV Viorel Comăniţă s-a lăudat cu prietenia şi protecţia lui Kovesi, afirmând că sunt originari amândoi din judeţul Sibiu şi că s-au intersectat profesional în municipiul Sibiu, unde el a fost avocat, iar ea procuror. Dealtfel, şi Kovesi şi Comăniţă au fost promovaţi de la Sibiu la Bucureşti, pe filiera politică a PDL, după alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2004.

Favorizarea generalului Coldea

Procurori din Secţia Parchetelor Militare o acuză pe Kovesi că l-ar fi favorizat pe   generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, într-un dosar în care acesta a fost cercetat pentru că ar fi provocat un accident de circulaţie în timp ce conducea în Bucureşti un autoturism de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice. Potrivit unor surse din Secţia Parchetelor Militare, confirmate de surse din SRI, în anul 2008, generalul Coldea şi-a sărbătorit ziua de  naştere (21 septembrie) împreună cu procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, într-o locaţie secretă a SRI, după care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducând personal un autoturism de serviciu. Pe B-dul Ştefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulaţie, respectiv a pierdut controlul volanului, a ieşit de pe carosabil şi a intrat cu autoturismul în copacii din faţa Clubului Dinamo, avariind grav partea din faţă a autoturismului, inclusiv parbrizul şi bordul acestuia. Circumstanţele producerii accidentului indică faptul că generalul Coldea se afla sub influenţa accentuată a băuturilor alcoolice. Vă puteţi închipui ce carnagiu s-ar fi putut întâmpla dacă la ora respectivă s-ar fi desfăşurat un meci de fotbal sau alt eveniment la stadionul Dinamo. Dosarul a fost muşamalizat ulterior de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a intervenţiei  procurorului general al României. În cauză a fost emisă soluţie de neîncepere a urmăririi penale (NUP) de către procurorul şef Ion Vasilache, promovat în această funcţie de procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi avansat ulterior de preşedintele Traian Băsescu la gradul de general.   

Fidelizare şi manipulare prezidenţială prin bodiguarzi de la SPP

Angajaţi din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, SRI şi SPP susţin că preşedintele Traian Băsescu (alias Zeus) ar fi fidelizat-o şi manipulat-o pe Laura Codruţa Kovesi (dar şi pe alte reprezentante ale Parchetului General)  prin invitarea ei  în mod frecvent la reşedinţa sa de la Palatul Cotroceni şi prin cuplarea acesteia cu un angajat din Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), care, pe lângă servicii de conducere auto şi de gardă de corp, îi asigura şi acompaniament sexual. După mai multe întâlniri la Palatul Cotroceni, la aproximativ un an de la promovarea sa, procurorul general a divorţat de soţul său, Eduard Kovesi, care este om de afaceri şi rămăsese la Sibiu. Conform unor subalterni, după divorţ Laura Codruţa Kovesi a trăit o idilă cu subofiţerul care i-a fost repartizat de SPP pentru a-i fi şofer şi bodyguard. Am putea spune că Traian Băsescu a preluat metodele patentate de Stalin în anii ‘50, când agente ale NKVD (predecesorul KGB) erau cuplate şi se căsătoreau cu activişti politici sau cu militari români care îşi făceau studiile în  Uniunea Sovietică, pentru a-i manipula şi a-i folosi ca agenţi de spionaj sau de influenţă.

Conexiunea cu Vasile Blaga

Conform unor informaţii apărute în cartea fostului procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, intitulată „Prădarea României” (la pagina 108), Laura Codruţa Kovesi este şantajabilă din partea şefului statului şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în octombrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a fost informat că soţul (Eduard Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de urmărire informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care actualmente este europarlamentar din partea Ungariei. Tatăl actualului procuror general al României, Ioan Lascu, a fost timp de 30 de ani procuror şef al Parchetului local Mediaş. Profitând de această funcţie, în exercitarea căreia a fost un colaborator apropiat  al Securităţii şi al Miliţiei respectiv al Poliţiei, Ioan Lascu a fost un protector şi un beneficiar al afacerilor din capitala gazului românesc. Cu origini romanes (din Întorsura Buzăului), acesta avea obiceiul să se laude că a deţinut cea mai îndelungată funcţie de conducere în procuratura românească şi că a obţinut cea mai înaltă funcţie în procuratură pentru fiica sa. Ioan Lascu s-a pensionat anticipat în primăvara anului 2010, când a organizat o mare petrecere la un restaurant din Mediaş (Binder Bubi), ocazie cu care accesul în zonă a fost blocat de importante forţe de ordine, întrucât invitaţii de onoare erau procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul de interne Vasile Blaga şi directorul general de atunci al Societăţii Naţionale Transgaz, Florin Muntean.

Florin Muntean, un prosper şi controversat om de afaceri, beneficiar al unor afaceri bănoase cu statul (prin Transgaz şi Romgaz), fost deputat PDL, preşedinte de mai mulţi ani al organizaţiei municipale Mediaş a PDL, este cel mai bun prieten din Mediaş al tatălui procurorului general al României, Ioan Lascu. O dovadă a acestei prietenii este faptul că, în cursul lunii iulie 2010, Sergiu Lascu, fiul lui Ioan Lascu şi fratele lui Laura Codruţa Kovesi, a fost promovat de directorul general Florin Muntean director adjunct la Transgaz. Florin Muntean este şi cel mai bun prieten asumat declarativ de către ex-ministrul  de interne Vasile Blaga, cu care a fost coleg de armată şi de facultate. Dealtfel, prin intermediul lui Florin Muntean, Vasile Blaga s-a cunoscut şi s-a împrietenit cu Ioan Lascu. Florin Muntean şi Ioan Lascu sunt apropiaţi şi de milionarul Ilie Carabulea, considerat cel mai bogat om de afaceri din judeţul Sibiu, cunoscut ca patron (asociat şi administrator) al holdingului Atlassib şi al Băncii Carpatica, despre care au apărut relatări în presă că ar fi contribuit cu suma de 1 milion de euro la campania electorală a PDL pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 2004 şi că în 2009 ar fi sprijinit substanţial în Spania, Italia şi Franţa campania de realegere a preşedintelui Traian Băsescu.

Prim-procuror apropiat, arestat pentru corupţie

Numele afaceristului Ilie Carabulea a revenit în atenţia presei, cu ocazia arestării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Nicuşor Florin Apostu. Acesta a fost arestat în data de 27 octombrie 2010, fiind acuzat de săvârşirea a 12 fapte de corupţie într-o perioadă de 3 luni (august-octombrie 2010). Alături de prim-procurorul de Sibiu a fost arestat pentru complicitate la faptele sale de corupţie şi ofiţerul SRI Tiberiu Narcis Popescu, care racola „clientela” şi primea „onorariul” pe care-l transmitea lui Apostu. Conform unui articol publicat de ziarul „România Liberă” în data de 10 decembrie 2010, cu titlul „Fabrica de măsluit dosare penale de la Sibiu” (documentat în baza unor informaţii furnizate de DNA), prim-procurorul Apostu a fost cercetat ulterior pentru 252 de dosare penale măsluite, din care în 196 de dosare „a rezolvat” soluţii favorabile omului de afaceri Ilie Carabulea. Cert este că Nicuşor Florin Apostu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2010, în stare de arest, pentru 130 de infracţiuni, din care şapte infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de trafic de influenţă, o infracţiune de sustragere de înscrisuri, două infracţiuni de favorizarea infractorului, patru infracţiuni de fals în declaraţii, 57 de infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi 57 de infracţiuni de uz de fals. Ilie Carabulea a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă. Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, prim-procurorul Florin Nicuşor Apostu a primit de la omul de afaceri Ilie Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea holdingului Atlassib, lăsându-l să înţeleagă că are influenţă asupra procurorului general Laura Codruţa Kovesi. Prin rechizitoriu se mai reţine că, în perioada 2006-2010, prim-procurorul Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme, unul marca Audi A8 şi unul Volkswagen Passat, achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar încheiat între două societăţi din holdingul Atlassib condus de Ilie Carabulea, SC Atlassib Leasing IFN SA şi SC Intermedia SRL, care au achitat pentru Apostu TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la firmele lui Carabulea, în care Apostu a dat soluţii de netrimitere în judecată şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi.

Condamnat definitiv de instanţa supremă

Dosarul a fost instrumentat de Serviciul Teritorial Alba Iulia al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar judecarea acestuia a fost strămutată rapid, probabil pentru a i se pierde urma, la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost înregistrat sub nr. 1628/36/2010. Prin sentinţa penală nr. 27/P/15.04.2011, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe fostul prim-procuror Nicuşor Florin Apostu la o pedeapsă de doar 3 ani închisoare, reprezentând minimul prevăzut de lege pentru infracţiunea cea mai gravă (luare de mită), şi fiind vădit nejustificată raportat la numărul şi periculozitatea infracţiunilor reţinute (124 de infracţiuni, din care 5 infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de trafic de influenţă, o infracţiune de sustragere de înscrisuri, două infracţiuni de favorizarea infractorului, 57 de infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi 57 infracţiuni de uz de fals), precum şi la calitatea persoanei condamnate. Este de reţinut că instanţa l-a achitat pe Apostu pentru două infracţiuni de luare de mită şi că l-a condamnat pentru traficul de influenţă făcut pe lângă procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, pentru ca aceasta să promoveze un recurs în interesul legii pentru holdingul Atlassib, proprietatea lui Carabulea. Instanţa a fost îngăduitoare şi cu omul de afaceri Ilie Carabulea, pe care l-a achitat pentru infracţiunea de dare de mită şi l-a condamnat la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă. Inculpaţii au declarat recurs, care a fost judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 21.03.2012. Pronunţarea a fost amânată până pe 25.04.2012, când instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe fostul prim-procuror Apostu la o pedeapsă de 5 ani de închisoare cu executare. Coinculpaţii Popescu şi Carabulea au fost condamnaţi la doi ani şi şase luni, respectiv la un an şi şase luni de închisoare cu executare.

Relaţii suspect de apropiate cu condamnatul

            Opinia publică trebuie să cunoască însă relaţiile foarte apropiate dintre prim-procurorul Apostu şi procurorul general Kovesi şi tatăl acesteia, Ioan Lascu, iar instituţiile statului trebuie să clarifice dacă aceştia au fost implicaţi în activitatea amplă şi organizată de traficare a justiţiei realizată de şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, care a cuprins sute de infracţiuni într-o perioadă relativ scurtă. O traficare atât de amplă şi organizată a justiţiei în scopuri pecuniare nu a avut precedent în România şi trebuie să ne pună pe gânduri, în condiţiile în care, potrivit informaţiilor noastre, prim-procurorul Apostu s-a aflat în relaţii de prietenie cu tatăl lui Kovesi şi avea obiceiul să se laude că i-a fost naş de căsătorie actualului procuror general al României, care i-a fost colegă la Parchetul Sibiu. Este de reţinut şi că, în calitate de baschetbalist de performanţă la clubul CSU Sibiu, Apostu a susţinut-o pe Kovesi să practice acest sport la acelaşi club, de unde a fost cooptată în echipa naţională de junioare. Din stenogramele convorbirilor dintre Florin Apostu, Ioan Lascu şi Ilie Carabulea, aflate în dosarul cauzei, rezultă relaţia foarte apropiată dintre prim-procurorul de Sibiu şi procurorul general al României şi tatăl acestuia, chiar dacă la anumite pasaje apare, destul de suspect, menţiunea „neinteligibil”. Astfel, Apostu şi Lascu se adresează unul altuia cu „dragă” sau „drăguţule” şi se salută cu „Ciao. Pa”. Pasajele mai sugestive din discuţiile purtate de Apostu cu Carabulea sunt următoarele: „M-a sunat şi tatăl fetei, şi romanca” (apropo de originea etnică); „A zis fără niciun fel de problemă, să facem un memoriu în atenţia ei”; „Şi se uită pe el şi ne dă un răspuns şi îi dă drumu când vine”; „Mă întâlnesc cu fata noastră joi şi vineri”; „Da, m-a invitat la Marriot extra. Zic: Tu eşti nebună? Sunt în concediu. Hai că trebuie să vorbim” (sugerând relaţii foarte apropiate, chiar intime).

            Favorizarea afaceristului Carabulea

            Procurorii DNA au ataşat la dosar şi o conversaţie dintre tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, şi prim-procurorul Apostu în care cei doi stabileau paşii ce trebuiau urmaţi pentru promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea afaceristului Carabulea (preluarea unui memoriu, deplasarea la Bucureşti), paşi care au fost urmaţi cu stricteţe. Apostu l-a rugat pe Lascu să o convingă pe fiica sa să primească memoriul Atlassib şi să accepte o audienţă pentru un recurs în interesul legii, ca să rezolve problema pe care Carabulea o avea cu modul de calcul al diurnelor şoferilor care plecau în străinătate. A mai fost ataşată o discuţie în care Apostu îi comunică lui Carabulea că a discutat atât cu tatăl lui Kovesi cât şi cu aceasta, care i-au spus să facă un memoriu în atenţia ei, la care urmează să-i dea răspuns favorabil. Totodată, a fost ataşată o discuţie purtată după circa o lună, respectiv în data de 7 septembrie 2010, în care Apostu îi solicită lui Carabulea să-i trimită memoriul pentru a-l duce lui Kovesi, cu care urma să se întâlnească la Bucureşti. Interesant este că, în data de 25 noiembrie 2010, la circa o lună după arestarea lui Apostu, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat la Sibiu că nu a primit niciunul din cele şapte memorii pe care reprezentanţii Atlassib susţin că le-ar fi trimis în atenţia sa. Şi mai interesant este că, cu toate acestea, în data de 17 decembrie 2010, procurorul general al României a promovat recurs în interesul legii, pe baza a patru memorii ale Atlassib, care a fost însă respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 21 februarie 2011. În mod suspect, procurorii DNA s-au limitat în anchetă la Apostu şi Carabulea, neextinzând cercetările referitor la implicarea lui Kovesi şi a tatălui ei şi nefăcând nicio referire la recursul în interesul legii introdus de procurorul general. Naşte suspiciuni şi faptul că procurorul general Kovesi a fost în biroul prim-procurorului Apostu cu câteva zile înainte de arestarea acestuia, dar DNA, care instalase tehnică de interceptare în biroul respectiv, nu a depus la dosar înregistrarea cu discuţiile purtate de aceştia, iar, în cursul judecăţii, când a fost solicitată înregistrarea acestor discuţii, DNA  a depus un CD al cărui conţinut nu a putut fi reprodus.  Nu este lipsit de interes şi faptul că Laura Codruţa Kovesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea când activa la DIICOT Sibiu, anchetând şi arestând membri ai clanului Circarilor, care solicitau taxe de protecţie de la şoferii autocarelor Atlassib care efectuau transporturi de persoane în Spania, Italia, Franţa ş.a. Acesta a fost un dosar piedestal pentru Kovesi, care a fost invocat drept un mare succes profesional cu ocazia promovării sale în funcţia de procuror general al României.

Şpagă cu miros de gaz

În ultimii ani au apărut informaţii şi indicii care generează suspiciunea că pentru promovarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror general al României a fost oferită o mită substanţială de anumite cercuri de afaceri din judeţul Sibiu. Astfel prezintă interes faptul că, în anul 2007, ex-ministrul Vasile Blaga, primul şi principalul susţinător al lui Kovesi în anul de graţie 2006, a primit, conform menţiunilor din declaraţia sa de avere, suma de 1.100.000 RON  (circa 330.000 euro la cursul valutar din perioada respectivă) de la doi apropiaţi ai directorului Transgaz, Florin Muntean: 600.000 RON de la Doina Stoia, sora lui Muntean, angajată la SCGN Romgaz Mediaş, şi 500.000 RON de la Valer Crişan, prieten şi asociat cu Muntean la SC Baza Auto de Transport Mediaş, la care deţinea funcţia de director general. Vasile Blaga şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere ca  împrumuturi fără dobândă şi cu termen de scadenţă de 10 ani, respectiv la 1.07.2017. Chestionat de presă, Vasile Blaga a refuzat să ofere amănunte legate de identitatea şi localizarea celor doi generoşi creditori, precizând doar că-i sunt prieteni apropiaţi. Să tot ai asemenea prieteni generoşi, care să-ţi împrumute bani fără dobândă şi pe un termen atât de lung (10 ani)! Numai că, la o simplă şi minimă verificare, Doina Stoia şi Valer Crişan nu pot face dovada provenienţei sumelor pe care le-au împrumutat lui Vasile Blaga, având surse de venit şi averi modeste, în condiţiile în care beneficiau doar de salarii de la societăţile comerciale la care erau angajaţi şi deţineau un apartament la bloc (Doina Stoia), respectiv o fostă casă naţionalizată (Valer Crişan). Astfel că se naşte întrebarea dacă suma de 1.100.000 RON nu a constituit o mită mascată, o răsplată via Florin Muntean, sora şi asociatul acestuia, pentru implicarea lui Vasile Blaga în promovarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror general al României. La fel, se pune întrebarea dacă suma de 1 milion de euro oferită PDL de Ilie Carabulea n-a reprezentat tot o mită mascată pentru promovarea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că la Sibiu şi în Parchetul General se discută că numirea acesteia a fost plătită de afaceristul sibian.

Sesizarea DNA şi CSM

Pentru elucidarea acestor aspecte, solicit DNA să se sesizeze şi să efectueze cercetări sub aspectul infracţiunilor de dare şi de luare de mită, respectiv de spălare de bani, faţă de preşedintele Senatului, Vasile Blaga, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, tatăl său Ioan Lascu, ex-directorul Transgaz, Florin Muntean, şi omul de afaceri Ilie Carabulea. Solicit, de asemenea, redeschiderea dosarului care a avut ca obiect accidentul de circulaţie produs de generalul Florian Coldea şi cercetarea procurorului general Kovesi sub aspectul infracţiunii de favorizarea infractorului, pentru soluţia de neîncepere a urmăririi penale emise în cauza respectivă. Totodată, solicit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să verifice toate acuzele care-i sunt aduse procurorului general al României prin această declaraţie politică, inclusiv să stabilească motivele pentru care DNA nu a extins cercetările în cazul Apostu şi asupra procurorului general Kovesi şi a tatălui său Ioan Lascu, urmând să clarifice ce întâlniri şi ce discuţii a avut Kovesi cu Apostu la Bucureşti şi la Sibiu în perioada septembrie – octombrie 2010.

            Aceasta este faţa adevărată a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, slăvită şi proslăvită de preşedintele Traian Băsescu, de genitoarea sa Monica Luisa Macovei, de unii reprezentanţi ai societăţii civile şi de unii reprezentanţi diplomatici ai statelor occidentale la Bucureşti, îndeosebi de ambasadorii SUA şi Marii Britanii. Trista realitate este că Laura Codruţa Kovesi a fost promovată în epoca portocalie, ca şi alţi şefi din Parchet (DIICOT, DNA), Curtea Constituţională, servicii secrete (SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI), ministere (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Educaţiei ş.a.) şi agenţii (ANI, ANAF ş.a.), în baza principiului nulităţilor controlabile promovat în mod deosebit de preşedintele Băsescu şi de ex-ministresa Macovei. Potrivit acestui principiu băsesciano-macoveian, în funcţiile cheie din instituţiile statului au fost promovate cu prisosinţă persoane mediocre profesional, obediente şi şantajabile, relativ tinere şi originare din provincie, pentru a putea fi manipulate de promotorii şi protectorii lor.        

Moartea pândeşte de sub dărâmăturile Uzinei Chmice din Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN    
Specialiştii de la Centrul de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore au recomandat (în 2005!) „identificarea soluţiilor tehnice pentru refacerea calităţii solului şi limitarea dispersiei poluanţilor”. Aceste soluţii presupuneau, în cazul HCH-ului, excavarea şi incinerarea solului contaminat, iar în cazul mercurului, excavarea, urmată de recuperarea metalului, prin distilare.

Dacă aceste soluţii nu s-au putut aplica, din cauza costurilor ridicate presupuse, specialiştii au recomandat cel puţin „delimitarea precisă a ariilor afectate” şi interzicerea accesului la acestea.                       

Nimeni nu a făcut nimic. Administraţia locală invocă neputinţa intervenţiei pe un teren aflat în proprietate privată, însă această atitudine iscă nişte nedumeriri. Încă din anul 2001, SC MINESA împreună cu Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere SA a elaborat un studiu de soluţie pentru eliminarea deşeurilor de HCH din zona Turda. În acelaşi an 2001, în 29 august, la Primăria Turda avea loc o întâlnire a reprezentanţilor  autorităţilor locale, judeţene şi centrale cu tema „Reconstrucţia ecologică a zonei industriale Turda şi transformarea acesteia în parc industrial”.

Din 2004 şi până la data difuzării reportajului „Turda-oraş otrăvit” de televiziunea Antena 3, în martie 2010, primarul Tudor Ştefănie nu a adus niciodată în discuţie publică problema deşeurilor şi a terenurilor contaminate, din perimetrul fostei uzine chimice. De ce nu a continuat Ştefănie demersurile începute în anul 2001, pe vremea când domnia sa îndeplinea funcţia de viceprimar? Dacă autorităţile nu pot face nimic deoarece acele terenuri se află în proprietatea privată, ce rost au mai avut demersurile întreprinse de aceleaşi autorităţi, neputincioase, în perioada 2001 – 2004, pentru eliminarea focarelor de infecţie cu substanţe chimice din Turda?

Apoi, nu era normal ca îndeplinirea acestui deziderat să reprezinte o prioritate pentru primarul Tudor Ştefănie din moment ce acesta vede turismul drept unică cale de dezvoltare a Turzii? Sau primarul a preferat calea ascunderii rahatului sub preş, că cine nu vede nu ştie, chiar cu riscul înbolnăvirii a zeci, dacă nu sute de oameni, sau poate chiar mai mulţi?

Terenuri contaminate – Uzina Chimică

Focare majore de contaminare:

Perimetrul fostei secţii de producţie a HCH (lindan) – insecticid folosit în agricultură. Interzisă utilizarea, pe plan mondial, din anul 2009.

Perimetrul fostei secii de electroliză a clorurilor de sodiu, respectiv potasiu – sol şi tencuieli contaminate cu mercur.

Situaţia cantităţilor de HCH şi mercur ce se află în sol, ape subterane şi dărâmături (Centrul de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore – Facultatea de Ştiinţa Mediului – Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, 2005)

HCH, în sol: între 212 şi 1833 miligrame / kilogram;

Concluzia cercetătorilor: „există poluare semnificativă cu HCH a solului şi a apelor subterane”.

Electroliză: 

Limita admisă de mercur: 4 miligrame / kilogram;

Pragul de intervenţie: 7-10 miligrame / kilogram;

Cantităţile de mercur metalic din zidăria, tencuiala, solul şi subsolul secţiei „Electroliză”:

În tencuială: 21100 miligrame / kilogram – de 5275 de ori mai mult decât limita admisă!

În sol: de la 590 la 1100 miligrame / kilogram: de la 147,5 la 275 de ori mai mult decât limita admisă!

Declorurare sodiu: 8100 miligrame / kilogram: de 2025 de ori mai mult decât limita admisă!

Declorurare potasiu: 960 miligrame / kilogram: de 240 de ori mai mult decât limita admisă!

Extras din procesul verbal al întocmit de comisia formată din reprezentanţi ai Agenţiei de Mediu şi a Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, după vizita la Uzinele Chimice, efectuată în 28 august 2007. (În aceeaşi lună, anterior vizitei acelei comisii, publicam un articol, în Ziarul 21, despre terenurile contaminate de acolo. A fost ultimul pe această temă, scris de mine pentru publicaţia din Turda. „Prietenii” ştiu de ce!)

„Din demolare (nr- a clădirii secţiei de electroliză) au rezultat cantităţi importante de deşeuri periculoase, cu conţinut de mercur”. Mai departe, în procesul verbal se preciza: „În interiorul secţiei electroliză, sub dărâmăturile existente şi la suprafaţă, s-a constatat prezenţa mercurului metalic, sub formă de biluţe şi/sau picături”.

În subsolul secţiei „Electroliză” s-a semnalat existenţa unor pungi cu mercur,  după cum scrie în documentul citat. Deoarece „reţeaua de canalizare este distrusă în totalitate” la creşterea nivelului Arieşului există pericolul contaminării cu mercur a apelor acestui râu, se mai precizează în procesul verbal întocmit după vizita din 28 august 2007, a comisiei clujene.

Deşi specialiştii de la Centrul de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore au constatat o „depăşire clară a pragurilor de intervenţie şi existenţa unei poluări semnificative cu hexaclorciclohexan şi cu mercur a  perimetrului fostei uzine chimice de la Turda, nimeni nu a luat nicio măsură pentru limitarea sau înlăturarea pericolului la care au fost şi sunt expuşi cetăţenii oraşului, mai ales cei care locuiesc în vecinătatea fabricii şi dezmoşteniţii soartei, care „de la ăl cu ţâţa-n gură pân-la ăl cu barba sură” scormonesc de ani de zile printre dărâmăturile contaminate, după fierul vechi de pe urma căruia îşi câştigă traiul de zi cu zi, după ce privatizarea marilor întreprinderi turdene i-a lăsat, pe majoritatea acestora, fără locuri de muncă.

Ce pericol reprezintă mercurul şi hexaclorciclohexanul pentru sănătatea oamenilor?

Mercurul metalic: Provoacă îndeosebi intoxicaţii cronice, ale căror efecte sunt sesizabile la mult timp după intoxicare. Dintre afecţiuni, medicii spun că cele mai frecvente sunt cele neurologice, tahicardia, hipertensiunea. Simptome: Prurit, arsuri, parestezie, colorarea pielii, în roz (pomeţii obrajilor, vârful degetelor) apariţia umflăturilor şi descuamări: La copii, intoxicaţia cu mercur metalic provoacă înroşirea buzelor şi a obrajilor, afectează părul, dinţii, unghiile şi favorizează apariţia erupţiilor pielii.

De asemenea, intoxicarea cu mercur poate fi semnalată de apariţia slăbiciunilor musculare, a sensibilităţii crescute la lumina naturală, labilitate psihică, etc.

Doctorul Nadia Gherman Ionică avertizează că cei mai periculoşi sunt vaporii de mercur. Aceştia pot cauza intoxicaţii dacă ajung în contact cu pielea persoanelor ce prezintă leziuni cutanate sau intestinale. Nadia Gherman–Ionică a precizat că 80 la sută din mercurul inhalat se absoarbe prin tractul respirator, de unde ajunge apoi în sistemul circulator.

Expunerea cronică, prin inhalare, concentraţii de 0,7-42 micrograme de mercur / metru cub de aer, provoacă tremur, tulburări cognitive, tulburări de somn. În perimetrul fostei uzine chimice concentraţiile de mercur puse în evidenţă de specialiştii de la Centrul de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore din Cluj-Napoca sunt de mii de ori mai mari!   

Cu mercurul metalic mai este cum mai este, dar expunerea repetată la „urme de compuşi organici” ai argintului viu, cum ar fi metil-mercurul, provoacă moartea, însă boala are o evoluţie lentă. Cantităţile, fie acestea şi mici, de compuşi organici ai mercurului, sunt  eliminate din organismul uman în luni sau ani. Expunerea la cantităţi mari de metil-mercur poate provoca moartea subită, din cauza leziunilor grave ce apar la creier şi la ficat. Câţiva microlitri de di-metil mercur, adică mai puţin decât o picătură, provoacă decesul, dacă ajung în contact cu pielea, chiar dacă aceasta este acoperită cu mănuşi de latex!

Concentraţia de mercur admisă în apa de băut este de 0,002 miligrame/litru, iar în apa subterană de la fosta uzină chimică din Turda aceasta atinge 0,160 miligrame/litru, adică de 80 de ori mai mult decât valoarea admisă! Oare în apa din fântânile aflate în curţile caselor din apropierea fostei uzine chimice ce concentraţie de mercur există? Nu se ştie, pentru că nimeni nu a făcut analize ale apei din fântâni! Expunerea prelungită la vapori de mercur sau inhalarea unor doze mari din această substanţă provoacă leziuni ireversibile, în special la copii. De exemplu, clorura de mercur provoacă îmbolnăvirea de cancer.                            

Hexacloriclohexanul: Substanţă organoclorurată, folosită ca insecticid în agricultură şi pentru tratamentul împotriva scabiei şi a păduchilor, lindanul afectează sistemul nervos, ficatul şi rinichii. Produce cancer. Organizaţia Mondială a Sănătăţii OMS) a recunoscut periculozitatea lindanului. După Convenţia de la Stockholm, din anul 2009, OMS a interzis folosirea lindanului (izomerul gamma al HCH) în agricultură, deoarece s-a constata că este un poluator organic persistent.

Încă din 1970, agenţia de mediu a Statelor Unite ale Americii  a luat în considerare efectele negative ale HCH asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. În SUA, lindanul nu se mai foloseşte din anul 2007. La Turda, deşeurile acestei substanţe (ceilalţi trei izomeri ai HCH-extrem de toxici), se exploatează şi azi!

Producţia lindanului a generat cantităţi mari de reziduuri toxice. La o tonă de lindan rezultă nouă tone de deşeuri!

Între 12 şi 30 la sută din acestea se volatilizează, ajung în atmosferă, parcurg distanţe mari şi apoi, datorită ploii, cad pe sol sau ajung în pânza de apă freatică, iar de acolo în mâncare. HCH –ul infestează, mai ales, laptele şi carnea. 

                                                                                                     

Dan Voiculescu cere constituirea unei comisii parlamentare pentru Turda

Vicepreşedintele Senatului, Dan Voiculescu, a scris miercuri, 6 iunie, pe blogul său, că «ar fi utilă constituirea unei comisii parlamentare, ce ar avea ca sarcină identificarea unei soluţii concrete pentru eliminarea rapidă a sursei de poluare» reprezentată de fosta uzină chimică din Turda. Dan Voiculescu a ajuns la această concluzie după ce, sîmbătă, 2 iunie, a vizitat Turda. «Afectate de criza economică şi ignorate de autorităţile locale, zeci de persoane, fără nicio sursă de venit, sînt expuse zilnic contaminării cu mercur şi alte substanţe toxice» a scris Dan Voiculescu pe blogul său, referindu-se la locuitorii din vecinătatea fostei uzine chimice de la Turda, care scormonesc zilnic dărîmăturile, în căutarea oţelului-beton din zidărie, pe care îl vînd apoi la centrele de colectare a fierului vechi, ce s-au înmulţit precum ciupercile în zona industrială a oraşului. Mercurul de sub ruinele fostei uzine chimice este «un ucigaş tăcut, care va continua să facă victime, dacă zona nu va fi rapid şi eficient decontaminată. Iar dacă autorităţile locale nu sînt capabile să rezolve această situaţie, cred că se impune o intervenţie de la centru, fie prin implicarea Executivului, fie prin înfiinţarea unei Comisii parlamentare speciale» a mai precizat senatorul Dan Voiculescu, în postarea de pe blogul său, în care se referă la terenurile din Turda contaminate cu mercur şi insecticide. «Consider că, după reluarea activităţii în Parlament, ar fi utilă constituirea unei Comisii, care să identifice o soluţie concretă pentru eliminarea rapidă a sursei de poluare ce periclitează sănătatea locuitorilor din Turda» a mai adăugat Voiculescu. Privatizată în anul 1997 şi demolată cîţiva ani mai tîrziu, Uzina Chimică din Turda a lăsat moştenire oraşului o cantitate impresionantă de substanţe toxice. Tonele de mercur, provenit de la fosta secţie de electroliză a fabricii şi deşeurile de HCH (hexaclorciclohexan), un insecticid puternic, poluator organic persistent, a cărui utilizare în agricultură este interzisă din anul 2009, pun în pericol sănătatea oamenilor. Cei mai expuşi otrăvirii cu mercur şi intoxicării cu HCH sînt locuitorii din vecinătatea fostei uzine chimice, care, cu mic cu mare, răscolesc zilnic ruinele, prin care caută fier vechi, material ce, valorificat, constituie principala sursă de venit pentru mulţi dintre turdenii care au domiciliul pe strada 22 Decembrie 1989 şi în împrejurimile acesteia. Potrivit concluziilor unui studiu efectuat în anul 2005 de către specialiştii Centrului de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore, de la Facultatea de Ştiinţa Mediului, din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, în perimetrul fostei Uzine Chimice de la Turda «se constată o depăşire clară a pragurilor de intervenţie, din cauza poluării semnificative a solului şi a subsolului cu HCH şi mercur». Cu toate că, în luna august 2007 o comisie formată din reprezentanţi ai mai multor instituţii clujene, cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului, confirma, după o vizită la faţa locului, concluziile formulate de specialiştii de la Centrul de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore, pe terenul fostei Uzine Chimice de la Turda situaţia a rămas neschimbată. După un reportaj realizat de postul de televiziune Antena 3 şi difuzat la începutul lunii martie 2011, spiritele s-au agitat la Turda, unde, autorităţile locale s-au arătat îngrijorate mai mult de propria imagine decît de pericolul pe care mercurul şi HCH-ul îl reprezintă pentru sănătatea şi chiar pentru viaţa oamenilor. În final, recunoscînd totuşi existenţa terenurilor contaminate, din perimetrul fostelor Uzine Chimice, autorităţile turdene s-au spălat pe mîini, precum Pilat, aruncînd pisica moartă în curtea proprietăţii private. «Nu se poate face nimic, pentru că acel teren nu se află în proprietatea publică» a fost scuza invocată de autorităţi, pentru a încerca astfel să ascundă rahatul sub preş, din acelaşi binecuvîntat motiv al grijii faţă de propria imagine, camuflat sub interesul pentru dezvoltarea turismului la Turda. Emil HĂLĂŞTUAN

“Proiectele măreţe ale epocii portocalii” ustură buzunarul turdenilor

de Emil HĂLĂŞTUAN În ultimii opt ani, dar mai ales în cei patru din urmă, administraţia turdeană, de fapt primarul Tudor Ştefănie, întrucât forul deliberativ a fost redus de către acesta la o cantitate neglijabilă, cu rol mai mult decorativ, i-a îndatorat pe turdeni cu sume greu de suportat de către locuitorii unui oraş are trăieşte mai ales din pensii şi din banii primiţi de la cei peste 10 mii de autoexilaţi, care muncesc în străinătate. Prin Consiliul local, turdenii s-au îmtrumutat cu 9 milioane de euro, în 2008. Din surse neoficiale reiese că împrumutul, împreună cu dobânzile şi celelalte costuri aferente creditului, totalizează circa 20 de milioane de euro. Suma trebuie plătită până în anul 2028, de către contribuabilii turdeni. Cu ce s-au ales aceştia, din acest împrumut? Iniţial, acest credit a fost contractat pentru finanţarea lucrărilor de modernizare a străzilor din oraş, după încheierea lucrărilor de extindere şi reabilitare a reţelelor din sistemul public de alimentare cu apă şi canalizare. În cele in urmă, pentru asfaltarea a vreo 26 de străzi, din totalul celor peste 100 afectate de lucrările la reţelele de apă şi canalizare s-au cheltuit 6,2 milioane de euro. Lungimea totală a străzilor modernizate este ceva mai mare de zece kilometri. Luând în calcul şi costurile creditului, rezultă că s-au cheltuit undeva la 900 de mii de euro pentru un kilometru de străzi asfaltate. Restul sumei, până la 9 milioane de euro, s-au folosit, potrivit aceloraşi surse, pentru lucrări de reabilitare la câteva şcoli şi grădiniţe, pentru construirea blocurilor de locuinţe sociale de pe strada Panait Cerna şi pentru finalizarea bazinului de înot didactic şcolar. Aşadar, pentru ca primarul Turzii, Tudor Ştefănie, să îşi mai adauge vreo două panglici tăiate, la colecţia personală de inaugurări, turdenii s-au trezit îndatoraţi cu circa 685 de euro, sau 2950 de lei, pe cap de cetăţean. Dar, esenţialul, adică gropile de pe străzile din Turda, nu a dispărut. Mai departe, la începutul lunii martie, anul acesta, autorităţile locale au mai contractat un credit, în valoare de 5,8 milioane de euro. Dacă şi din acesta se va folosi întreaga sumă pusă la dispoziţia debitorului, la datoria fiecărui contribuabil turdean se mai adaugă încă 276 de euro sau circa 1157 de lei. Cu o sarcină de peste 960 de euro, sau de peste 4,1 mii de lei (41de milioane de lei vechi), contribuabilul turdean poate lua la cunoştinţă, emoţionat aşa cum se cuvine, de alte «măreţe» realizări ale epocii portocalii. Înainte de a se înclina, cu pioşenie, în faţa primarului Tudor Ştefănie, în semn de recunoştinţă pentru că, mai ales graţie edilului-şef, bea cea mai preţioasă apă din România, iar deşeurile rezultate din procesul de ardere internă din organismul uman se plimbă pe sub străzile modernizate cu banii de mai sus, prin conducte plamntate în subteran cu ajutorul tehnologiilor americane, turdeanul ar trebui să ia aminte la un aspect, poate insignifiant, în comparaţie cu viziunea edilului-şef: Dacă se va accesa întreaga sumă alocată de Uniunea Europeană pentru acest proiect, turdenii vor contribui cu aproape 6,4 milioane de euro la cofinanţarea lucrărilor. Din trebuşoara asta mai rezultă încă vreo 300 de euro, sau 1300 de lei, ce se adaugă la datoria turdeanului. Şi uite aşa, turdenii au intrat, fie că au vrut, fie că nu, cu sau fără ştiinţa lor, în rândul datornicilor serioşi. Cu peste 1000 de euro pe cap de cetăţean contribuabil, turdenii nu se opresc aici. Mai urmează decontaminarea sitului poluat istoric din Poştarât. Deşi depozitul de HCH ocupa iniţial un teren cu o suprafaţă de un hectar, cum, necum, s-a ajuns la concluzia că trebuie decomntaminate zece hectare! Că a fost dispersat hexaclorciclohexanul cu linguriţa, că apa de ploaie a fost vinovată de extinderea infecţiei, aproape că nu mai are nicio importanţă. Important este că, pe turdeni, decontaminarea aceasta îi costă aproape 5 milioane de euro. La atât se ridică cheltuielile neeligibile ale proiectului, în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro. Aşadar, înapoi la calculator, la împărţire, adunare şi înmulţire. Întâi se împart 5 milioane de euro la circa 21 de mii de contribuabili, persaone fizice şi rezultă încă 238 de euro, ce adăugaţi la sumele anterioare, rotunjesc o datorie de aproximativ 1500 de euro, pentru fiecare turdean plătitor de impozite. În lei, vine vreo 6500 de lei. Şi drumurile tot nu au scăpat de gropi, şi canalizarea tot nu a ajuns pe toate străzile, şi parcul central tot nu s-a mutat în Poşta Rât, deşi unii copaci, aşa mai mulţi, s-au mutat, de le-au rămas numai cioturile. Cu ştampila şi cu buletinul de vot, turdenii por opri sau încuviinţa continuarea competiţiei de tăieri de panglici şi a concursului de dat găuri în buzunarele lor. Turdeni, duminică, 10 iunie, alegerea vă aparţine!