miercuri, 28 martie 2012

Cu trei luni înaintea alegerilor locale: Turdenii îi acordă credit actualului primar de Emil HĂLĂŞTUAN Cetăţenii Turzii l-ar realege pe Tudor Ştefănie în funcţia de edil-şef al Turzii. După 16 ani petrecuţi în fruntea executivului turdean, opt ani ca viceprimar şi încă opt ca primar, Tudor Ştefănie rămîne opţiunea numărul unu a turdenilor pentru apropiatele alegeri locale. Potrivit rezultatelor unui sondaj efectuat în luna martie, la întrebările căruia au răspuns 463 de turdeni, femei şi bărbaţi, cu vîrste cuprinse între 18 şi 80 de ani, din toate cartierele oraşului, la următorul scrutin electoral pentru „locale” primarul în exerciţiu, democrat-liberalul Tudor Ştefănie ar întruni 34,55 la sută din totalul voturilor, ceea ce, în condiţiile desfăşurării alegerilor într-un singur tur i-ar aduce lui Ştefănie cel de-al treilea mandat consecutiv de primar. Ştefănie rămîne favorit în cursa electorală locală deşi, potrivit rezultatelor sondajului, trei sferturi dintre turdeni apreciază că acesta şi-a îndeplinit în mică sau în foarte mică măsură promisiunile făcute în precedenta campanie electorală, cea premergătoare alegerilor locale din anul 2008, pe care le-a cîştigat detaşat. Contracandidaţii lui Ştefănie la funcţia de primar al Turzii, Radu Stoica, anunţat oficial de alianţa PSD-PNL şi Dorel Corpodean, candidatul Partidului Conservator, ar întruni 7,75, respectiv 3 la sută din opţiunile electoratului. Potenţialul candidat al Partidului „România Mare” consilierul municipal Doru Anca, se află abia la cota 5,44 la sută, în preferinţele electoratului turdean, pentru funcţia de edil-şef al Turzii. Mai bine situate în acest sondaj se află persoane care nu şi-au exprimat intenţia de a intra în cursa electorală pentru ocuparea locului numărul 1 din fruntea executivului turdean. Astfel, preşedinţii organizaţiilor locale ale PSD şi PNL, Cristian Matei, respectiv Călin Felezeu, ocupă locurile doi şi patru în preferinţele electoratului, cu 18,51 şi 8,25 la sută din totalul intenţiilor de vot. Pe actualul viceprimar, democrat-liberalul Mircea Irimie, l-ar dori edil-şef peste 11 la sută dintre alegătorii turdeni care şi-au exprimat intenţia de a vota, la scrutinul din luna iunie. În ceea ce priveşte viitoarea configuraţie a Consiliului local Turda, acesta se pare că va fi dominat de PSD, pentru a cărui listă de candidaţi ar vota aproape 24 la sută dintre turdeni şi de PNL, cu peste 11la sută din opţiunile electoratului local. Partidul Democrat-Liberal, cu 15,2 procente din totalul intenţiilor de vot, reprezintă abia a treia opţiune a alegătorilor turdeni, ceea ce înseamnă că această formaţiune politică are şanse mici de a reedita performanţa de la precedentele alegeri locale, cînd a obţinut zece din cele 21 de mandate de consilier ale forului deliberativ al Turzii. Între PSD şi PD-L, răspunsurile celor 463 de persoane care au completat chestionarul îi plasează pe eventualii candidaţi independenţi. Pentru aceştia ar vota aproape 18 la sută dintre alegătorii turdeni. Deasupra pragului electoral, de 5 procente, se mai află PRM, cu 8,34 la sută şi UDMR, cu 5 la sută din opţiunile de vot. Partidul Conservator , la fel ca şi PNŢ-CD –ul, nu au trecut pragul de 1 la sută, potrivit datelor rezultate din răspunsurile la întrebările cuprinse în chestionar. Sondajul, realizat pe un segment multistratificat, prin intervievare directă, are o marjă de eroare de +/- 3,5 la sută.
Turdenii aşteaptă „marea asfaltare” de la aleşii scrutinului din iunie de Emil HĂLĂŞTUAN Aproape 68 la sută dintre cele 463 de persoane care au răspuns întrebărilor unui chestionar destinat electoratului turdean, consideră că principala problemă ce trebuie rezolvată de administraţia locală, după alegerile din 10 iunie, este cea a drumurilor din oraş. Multe străzi ale Turzii arată azi ca uliţele dintr-un cătun uitat de lume. Desfundate şi pline de gropi, drumurile oraşului au ajuns obiect de batjocură pe forumurile transportatorilor din România şi prilej de completare a teoriei evoluţioniste a lui Darwin, căreia, la Turda, i se poate adăuga corolarul: „Dacă omul se trage din maimuţă, şoferii se trag din birjari”. Al doilea off mare al alegătorilor turdeni, care aşteaptă rezolvarea acestuia de la viitorii aleşi locali, îl reprezintă crearea de locuri de muncă, problemă a cărei rezolvare, prin atragerea investitorilor, o menţionează 30 la sută dintre respondenţi. A treia problemă, ce îi sîcîie pe aproape 17 la sută dintre turdeni o reprezintă curăţenia oraşului, amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi şi a locurilor de joacă pentru copii. Lipsa locuinţelor din proprietatea publică, ce ar putea fi închiriate îndeosebi perechilor de proaspăt căsătoriţi, este o problemă a cărei rezolvare o aşteaptă, de la administraţia locală, peste 6 la sută dintre persoanele care au răspuns întrebărilor chestionarului. Ca de obicei, cetăţenii nu fac diferenţa între propriile dorinţe şi atribuţiile administraţiei locale. Regula s-a confirmat şi de această dată, cînd un procent de 5,4 la sută dintre respondenţi au indicat mărirea pensiilor şi a salariilor, respectiv reducerea taxelor şi a impozitelor ca răspuns la întrebarea „Ce problemă trebuie rezolvată, cu prioritate, de către viitorii aleşi ai Turzii?” Cîinii comunitari au ajuns să constituie cu adevărat o problemă a Turzii şi peste 5 la sută dintre locuitori aşteaptă adunarea urgentă a acestor patrupede fără stăpîn, de pe străzile oraşului. Pentru a veni în întîmpinarea dorinţelor alegătorilor, candidaţii care rîvnesc la voturile turdenilor îi pot cuceri pe aceştia dacă îşi înscriu în platformele electorale investiţiile în învăţămînt şi în sănătate, aşteptate de un segment de 3,7 la sută din electoratul turdean. Îmbunătăţirea aspectului oraşului este aşteptată de 2,8 la sută dintre alegători. Un segment de 2,5 la sută din electoratul turdean aşteaptă de la autorităţi măsuri ce ar contribui la sporirea gradului de siguranţă al cetăţenilor. Aproape 10 la sută dintre persoanele intervievate nu au avut nicio preferinţă în ceea ce priveşte problemele ce ar trebui rezolvate, cu prioritate, de autorităţile locale, în componenţa acestora rezultată după alegerile din luna iunie.
Sondaj de opinie – Alegeri locale Turda - 2012 Realizat în perioada 1-9 martie Rezultate finale: Primar: Tudor Ştefănie (PD-L) – 34,55% din total voturi Cristian Matei (PSD) – 18,51% Mircea Irimie (PD-L) – 11,51% Călin Felezeu (PNL) – 8,25% Radu Stoica (PSD) – 7,75% Doru Anca (PRM) – 5,44% Dorel Corpodean (PC) – 3,07% Sorin Bichiş (PNŢ-CD) – 2,74% Independent – 2,26% Candidaţii altor partide decât cele menţionate în chestionar – 1,27% Sorin Săveanu (PNL) – 1,16% Consiliul local: PSD – 23,85% Independenţi – 17,70% PD-L – 15,20% PNL – 11,15% PRM – 8,34% USL – 7,60% UDMR – 5,00% Alte formaţiuni politice – 3.81% Partida Romilor – 2,52% PC – 0,72% PNŢ-CD – 0,63% La chestionar au răspuns 463 de persoane (bărbaţi şi femei) din Turda, cu vârste cuprinse între 18 şi 80 de ani.

sâmbătă, 24 martie 2012

“Războiul” dintre Societatea de Transport Alba Iulia şi Primăria Turda i-a obligat pe turdeni să se descurce cîteva ore fără transport în comun

de Emil HĂLĂŞTUAN
Timp de cîteva ore, transportul public de persoane a fost paralizat la Turda. În dimineaţa zilei de joi, 22 martie, mii de turdeni au rămas cu ochii în soare, în staţiile unde aşteptau autobuzele roşii, ce circulă pe traseele de transport urban de călători, din interiorul oraşului. În timp ce oamenii, grăbiţi, au apelat la taximetre sau la alte mijloace de transport, pentru a ajunge la serviciu, ori la şcoală “războiul comunicatelor” dintre Primăria Turda şi Societatea de Transport Public Alba Iulia (STP), punctul de lucru Turda, început marţi, 20 martie, cînd STP-ul anunţa sistarea circulaţiei autobuzelor, se încheia, iar autobuzele şi-au reluat circulaţia la ora 12, după circa şapte ore de “grevă”.
Datorii de miliarde
Marţi, 20 martie, printr-un comunicat remis presei locale, Societatea de Transport Public (STP), prin directorul punctului de lucru Turda, Dan Mostecky, îi anunţa pe turdeni că de joi, 22 martie, autobuzele firmei nu vor mai circula pe traseele de transport în comun din interiorul oraşului. Cauza acestei decizii: neplata, de către Primăria Turda a unei datorii de peste 2,7 milioane de lei, adică aproximativ 28 de miliarde de lei vechi, către STP Alba Iulia. Potrivit lui Dan Mostecky, datoria reprezintă sume acumulate pe parcursul unei perioade de un an şi opt luni, din 2010 pînă în prezent, prin neplata, de către autorităţile publice turdene a unor servicii de transport prestate gratuit de STP, pentru categoriile de persoane ce beneficiază de gratuităţi, conform legii. Într-o convorbire telefonică avută miercuri, 21martie, cu reporterul Făcliei de Cluj, Mostecky s-a referit şi la nişte sume ce ar trebui plătite STP-ului de Primăria Turda, cu titlul de subvenţii.
Datornicul îl muştruluieşte pe creditor
Într-un comunicat de presă transmis miercuri, 21 martie, din partea Primăriei municipiului Turda, semnat de primarul Tudor Ştefănie, reprezentanţii STP sînt atenţionaţi că întreruperea serviciului va atrage după sine o serie de sancţiuni ale operatorului de transport public de persoane. În încheierea comunicatului, primarul Tudor Ştefănie îi asigura pe turdeni că “autorităţile locale vor depune toate eforturile pentru continuarea prestării serviciului în condiţiile contractuale acceptate de părţi".
Într-o intervenţie la RadioTransilvania, miercuri, 21 martie, Tudor Ştefănie declara: “Cu privire la acest contract nu există nici un impediment ca el să se deruleze în continuare. Noi am asigurat toate condiţiile necesare, ultimele datorii ce le-am avut la ei se vor plăti în cursul zilei de astăzi. Termenul limită era 20 martie, azi se va rezolva, este vorba doar despre o zi întîrziere. Noi ne încadrăm în prevederile contractuale. Vom dori să discutăm cu cei responsabili de gestionarea contractului şi nu prin intermediari care folosesc asemenea instrumente de denigrare a unei instituţii publice!"
Un drept la replică, formulat în urma unui articol nescris şi, cu atât mai mult, nepublicat
Propria imagine sau imaginea autorităţilor locale, în ansamblu, sau imaginea oraşului, a devenit atît de importantă pentru primarul Turzii, Tudor Ştefănie, încît acesta a semnat un comunicat de presă ce s-a dorit a fi un “drept la replică” la comunicatul de marţi al STP şi l-a trimis şi cotidianului “Făclia de Cluj” cu toate că ziarul nostru nu publicase, pînă în acel moment, niciun articol despre situaţia transportului public de persoane de la Turda, ce, potrivit unor surse din administraţia locală, se părea că se va detensiona încă din ziua de miercuri, 21 martie.
În ceea ce priveşte lipsa impedimentelor ce ar împiedica derularea în continuare a contractului încheiat de Consiliul local Turda cu STP Alba Iulia, miercuri, 21martie, cînd Tudor Ştefănie formula această concluzie, într-un comunicat de presă al Primăriei Turda, directorul punctului de lucru local al STP, Dan Mostecky, preciza, pentru postul de radio Transilvania Turda: “Ne pare rău pentru neplăcerile cauzate populaţiei municipiului Turda… dar nu se mai poate! În prezent stocul de motorină a ajuns la zero, pentru că avem întîrzieri la plata carburantului .Considerăm că eforturile noastre au fost considerabile, ţinînd cont că datoriile cumulate de primărie echivalează cu aproximativ şase luni de activitate”. Mostecky a mai spus că, timp de o jumătate de an, activitatea STP la Turda “a fost susţinută împotriva oricăror raţiuni economice”…
Autobuzele roşii străbat iar drumurile Turzii
După o întrerupere de cîteva ore, joi, 22 martie, la ora 12, autobuzele STP-ului au început iar să circule pe traseele de transport public urban de călători din interiorul Turzii. Dan Mostecky a declarat pentru ziarul “Făclia de Cluj”: “Am făcut o înţelegere cu primăria. Au plătit o parte din suma datorată. S-au angajat să plătească şi celelalte sume restante”.
Economicu-i mulţumit, politicul ba!
Societatea de Transport Public a reluat lucrul, dar dacă directorul punctului de lucru din Turda al acestei firme, Dan Mostecky, s-a declarat mulţumit de felul în care s-a rezolvat diferendul cu autorităţile turdene, un comunicat de presă al Alianţei PSD-PNL demonstrează că politicienii opoziţiei nu sînt dispuşi să înghită atît de uşor hap-ul reconcilierii şi vor explicaţii mai multe despre daravera cu transportul în comun pe raza Turzii.
Bunăoară, social-democraţii şi liberalii turdeni, un fel de USL pe două treimi, vor să ştie ce servicii trebuiau plătite STP-ului, de către autorităţile locale, în contul sumei menţionate în comunicat. Aliaţii din PSD-PNL nu s-au oprit aici. Aceştia mai doresc explicaţii şi de la primarul Tudor Ştefănie: “Solicităm, de asemenea, primarului municipiului Turda, domnul Tudor Ştefănie, semnatarul comunicatului emis miercuri, 21 martie, de primărie, explicaţii în legătură cu modul în care trebuie înţeleasă formularea: “ultimele datorii ce le-am avut la ei se vor plăti în cursul zilei de astăzi. Termenul limită era 20 martie, azi se va rezolva, este vorba doar despre o zi întârziere” în condiţiile în care STP susţine că este vorba despre datorii ce s-au acumulat în anii 2010, respectiv 2011. Cînd a fost informat Consiliul local, în calitate de parte în contractul încheiat cu STP Alba Iulia, despre plăţile restante pe care autorităţile locale le au de făcut către operatorul căruia i-a concesionat dreptul de a efectua transport public de persoane în municipiul Turda?
De asemenea, liderii alianţei locale dintre social-democraţi şi liberali cer primarului Tudor Ştefănie “să precizeze din ce capitol al bugetului local pentru anul 2012 s-au făcut, în data de 21 martie, plăţile către STP, menţionate în comunicatul semnat de către domnia sa. Solicităm executivului să precizeze dacă membrii forului deliberativ turdean au fost informaţi despre existenţa acestor restanţe şi dacă aceste sume figurează în execuţiile bugetare aferente anilor 2010, respectiv 2011. Solicităm Direcţiei de Venituri din Primăria Turda situaţia încasării sumelor datorate bugetului local, de Societatea de Transport Public, în contul redevenţelor cuvenite, conform contractului de concesionare a serviciului public de transport în comun, încheiat de Consiliul local Turda cu această societate comercială. Cerem compartimentului juridic din cadrul Primăriei Turda să confirme sau să infirme, după caz, dacă are cunoştinţă de existenţa unui proces intentat în instanţă de STP autorităţilor publice turdene, pentru neplata sumelor restante reclamate de societatea comercială în cauză”.
La Turda, cînd s-au oprit autobuzele, s-a pornit opoziţia
Pacea relativă şi consensul a la Iliescu, instaurat în ultimii patru ani în Consiliul local Turda pare că s-a fisurat semnificativ. Incidentul provocat de STP, care joi, 22 martie, a interupt cîteva ore activitatea de transport public de persoane în Turda, s-a constituit în scînteia ce poate declanşa reactivarea opoziţiei turdene, a cărei “perioadă de hibernare” trebuie să ia sfîrşit dacă politicienii de altă culoare decît cea a democrat-liberalilor, oricare ar fi aceea, ţintesc izbînda la alegerile locale, ce bat la uşă. “Propunem executivului o informare completă asupra acestei chestiuni, făcută în cursul unei şedinţe extraordinare a Consiliului local Turda, convocată cît mai degrabă, în acest scop” au solicitat social-democraţii şi liberalii turdeni în încheierea comunicatului de presă al Alianţei PSD – PNL.
Alegerile viitoare au fost ieri
În ceea ce priveşte electoratul, deoarece joi, 22 martie, nici apa nu a curs la Turda, deşi directorul general al Companiei de Apă Arieş, Alexandru Sabău, anunţa încă din toamna anului trecut că în luna noiembrie 2011 vor înceta neplăcerile cauzate turdenilor de lucrările de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare din oraş, la cite înjurături s-au auzit pe străzile Turzii, puterea democrat-liberală se poate felicita că alegerile locale nu au fost programate pentru duminică.

duminică, 18 martie 2012

Dora Arion, reconfirmată în funcţia de preşedinte a femeilor social-democrate din Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
Lidera organizaţiei de femei din cadrul PSD Turda, profesoara Dora Arion, a fost realeasă în funcţia de preşedinte a acestei structuri, cu ocazia Conferinţei de dare de seamă şi alegeri, desfăşurată săptămîna trecută, la sediul Asociaţiei pentru Protecţie Socială şi Apărarea Drepturilor Omului (APSADO) din Piaţa Republicii nr. 14. Cu acelaşi prilej, cele 40 de delegate participante la conferinţă au decis ca, din conducerea organizaţiei de femei a PSD Turda, alături de Dora Arion, să mai facă parte: Daniela Paşc, Maria Dărăban, Daniela Pîrlea, Maria Drăgoi, Magda Sas, Elena Nistor, Mirela Barth, Diana Sas, Cristina Arion, Sofia Iliescu, Adina Ivaş, Anuţa Suciu, Carmen Miclea şi Gianina Ciobanca.
Dintre obiectivele organizaţiei, în precedentul mandat de preşedinte al Dorei Arion, în raportul de activitate pentru anii 2009-2011 au fost prezentate ca îndeplinite „creşterea vizibilităţii în spaţiul politic şi în cel public, participarea activă a membrelor organizaţiei la viaţa comunităţii şi extinderea activităţii acestora în afara perimetrului partidului”. Printre activităţile desfăşurate în ultimii doi ani de organizaţia femeilor social-democrate din Turda, trecute în revistă cu scrupulozitate de către Dora Arion, s-au numărat cursurile de pregătire a elevilor din ultimul an de liceu pentru examenul de bacalaureat, cursurile de limbi străine (engleză, franceză, spaniolă) pentru preşcolari, la a căror desfăşurare şi-au adus un aport, de multe ori decisiv, senatorul Alexandru Cordoş, preşedintele organizaţiei PSD Turda, Cristian Matei şi vicepreşedintele acesteia, Emil Molnar.
Femeile social-democrate au mai organizat întîlniri cu alegătorii turdeni. Acestea au avut loc în cartiere ale oraşului precum Turda Nouă, Băi Sărate, în zona industrială a Turzii sau în microraioanele cartierului Oprişani. Alte întîlniri la care au participat femeile social-democrate turdene au fost cele organizate în compania suratelor lor din Cîmpia Turzii, Aiton, Tureni şi Cluj-Napoca. În compania ultimelor, cîteva dintre membrele organizaţiei de femei a PSD Turda au sărbătorit, anul trecut, ziua Sfintei Fecioare Maria.
Membrele organizaţiei femeilor social-democrate, conduse de către Dora Arion, s-au implicat în campania de strîngere de semnături, necesare pentru susţinerea moţiunii de cenzură iniţiate de PSD, toamna trecută, împotriva Guvernului Boc.
O altă campanie la derularea căreia, în Turda, au pus umărul şi femeile social-democrate, a fost cea de prevenire şi diagnosticare a cancerului mamar, desfăşurată în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2009, prin intermediul unei fundaţii a Mihaelei Geoană, soţia lui Mircea Geoană, candidatul de atunci al PSD pentru funcţia de preşedinte al României.
Înaintea luărilor de cuvînt, Dora Arion a decernat cîteva diplome de merit celor mai active dintre colegele sale. Preşedinta organizaţiei judeţene de femei PSD Cluj, Mihaela Rozor, care le cunoaşte bine pe activistele premiate, a remarcat că acestea „chiar merită” acele diplome. Mihaela Rozor a fost însoţită la Conferinţa de dare de seamă şi alegeri a organizaţiei de femei a PSD Turda de către Maria Crişan, vicepreşedintă a organizaţiei judeţene a femeilor social-democrate clujene. Din partea Comitetului municipal PSD Turda, la lucrările conferinţei au luat parte vicepreşedinţii Emil Molnar, Robert Cojan şi Cristel Frînc.
În încheierea şedinţei, circa 20 de adolescenţi de la Centrul de Tineret Tim-Tin, îndrumaţi de către preotul Sebastian Zăhan, au interpretat cîteva cîntece închinate mamei şi au recitat poezii dedicate femeii.

Turda, înfrăţită cu Kiskunfelegyhaza

de Emil HĂLĂŞTUAN
foto: LADANYI Emese
Vineri, 16 martie, cu începere de la ora 9, la Sala Mare a Primăriei din Turda a avut loc ceremonia semnării acordului oficial de înfrăţire dintre municipiul Turda şi oraşul maghiar Kiskunfelegyhaza. Acordul a fost semnat de către primarii celor două oraşe, Tudor Ştefănie, respectiv Kapus Krisztian.
Într-un comunicat al Primăriei Turda, se menţionează că „între cele două oraşe partenere s-au derulat schimburi culturale şi de bune practici administrative, dorinţa reciprocă fiind aceea de a statua raporturile bune de colaborare prin semnarea, în cadru oficial, a acordului de înfrăţire”. Se mai precizează că documentele semnate vineri, 16 martie, de către primarii oraşelor Turda, respectiv Kiskunfelegyhaza (Ungaria) „au fost avizate favorabil de către Ministerul Afacerilor Externe din România, Direcţia Drept Internaţional şi Tratate, precum şi de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia Generală de Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale”.
Acordul de înfrăţire încheiat între localităţile Turda şi Kiskunfelegyhaza prevede colaborarea celor două părţi semnatare, în domenii precum cultura, sportul sau învăţămîntul.
În acest sens, joi, 15 martie, s-a semnat un protocol de colaborare între Liceul Teoretic „Josika Miklos” din Turda şi Grupul Şcolar Mixt (KOAI) din Kiskunfelegyhaza.
Directorul Liceului Teoretic „Josika Miklos” din Turda, profesoara Rus Fodor Dora şi omologul său, de la şcoala din Kiskunfelegyhaza, au semnat protocolul în timpul ceremoniei desfăşurate în Biserica Romano-Catolică, pentru sărbătorirea Zilei Maghiarilor de Pretutindeni. Un acord similar a fot semnat vineri, 16 martie, de către reprezentanţii colegiului turdean „Emil Negruţiu” şi cei ai Colegiului cu profil agrar din Kiskunfelegyhaza.
Delegaţia din Kiskunfelegyhaza, sosită la Turda joi, 15 martie, de Ziua Mondială a Maghiarilor de Pretutindeni,, a participat la un program cultural-artistic desfăşurat la Biserica Romano-Catolică din centrul Turzii. Protagoniştii programului, elevi de la şcoala generală din Kiskunfelegyhaza, respectiv de la Liceul Teoretic „Josika Miklos” din Turda, au omagiat memoria poetului Petofi Sandor, revoluţionar maghiar paşoptist care, în drumurile sale prin Transilvania, a poposit şi la Turda. Prin ceremonia desfăşurată la Biserica Romano-Catolică din centrul Turzii, oaspeţii din Kiskunfelegyhaza şi membrii comunităţii maghiare din Turda au dorit să transmită o invitaţie la convieţuire paşnică, în deplină libertate.
Din partea autorităţilor locale, la ceremonie a luat parte viceprimarul Turzii, Mircea Irimie. După manifestare, încheiată seara, la ora 19, cele circa 300 de persoane care au asistat la programul artistic de la Biserica Romano-Catolică, au participat la ceremonia depunerii de coroane de flori, la grupul statuar ce îl înfăţişează pe poetul Petofi Sandor, împreună cu familia, amplasat în curtea Casei Memoriale Petofi, situată pe strada Dr. Ioan Raţiu din Turda.
Programul delegaţiei maghiare a mai cuprins participarea la ceremonia dezvelirii unei plăci comemorative, montată în Cimitirul Central din Turda, în memoria celor cîţiva ostaşi maghiari, originari din Kiskunfelegyhaza, care au căzut în luptele desfăşurate la Turda în timpul celui de-al doilea război mondial.
Pe parcursul derulării evenimentului, ce a avut loc vineri, 16 martie, cu începere de la ora 15, strănepotul unuia dintre ostaşii din Kiskunfelegyhaza, care au căzut în luptele de la Turda, din toamna anului 1944, a citit cîteva din scrisorile trimise acasă, de pe front, de către militarul maghiar.

Vernisaj: „Un tandem pictural extraordinar”

de Emil HĂLĂŞTUAN
După expoziţia „Flori şi forme” realizată cu lucrări semnate de către sculptorul Iosif Stegaru, respectiv de către pictorul Gavril Nechifor, vernisată de curînd, la Galeria Tour d’Art, din Turda, Piaţa Republicii nr. 14, societatea culturală turdeană „Filarmonia” continuă seria „duetelor”.
Vineri, 16 martie, la Galeria municipală de Artă, situată pe strada Libertăţii nr. 2, a avut loc vernisarea expoziţiei realizate de către filarmoniştii turdeni cu lucrări aparţinînd pictorilor Ionel Federiga şi Ionică Todea. Cei doi artişti plastici clujeni, membri statornici ai Filarmoniei turdene, au reunit în această expoziţie, ce poate fi vizitată pînă la sfîrşitul lunii martie, peste 30 de lucrări. Tablourile înfăţişează privitorilor naturi statice, peisaje, citadine dar şi imagini surprinse în „sînul naturii”.
Calităţile ce-i individualizează pe cei doi pictori au fost reliefate de Iosif Stegaru: „La lucrările lui Ionică Todea se observă o punere în pagină deosebită” dixit Stegaru. În ceea ce îl priveşte pe Ionel Federiga, ex-preşedintele Filarmoniei turdene, a grăit: „Excelează printr-o spontaneitate a culorilor, observabilă mai ales în cele două peisaje rurale, sau în pictura ce înfăţişează cea mai veche casă din localitatea Rimetea, construită prin 1686”. Tablourile expuse, ce intermediază transferul sentimentelor creatorului spre consumatorul de artă, demonstrează că Ionică Todea şi Ionel Federiga alcătuiesc „un tandem pictural extraordinar” a apreciat Iosif Stegaru.
În „partea oficială” a programului specific unor astfel de evenimente au mai vorbit directorul Casei de Cultură din Turda, profesoara Felicia Răcean, preşedintele Asociaţiei judeţene Cluj a artiştilor plastici, Octavian Popescu şi profesorul Valer Suciu, decanul de vîrstă al artiştilor plastici turdeni. Preşedintele societăţii culturale „Filarmonia” Turda, Flaviu Bugnariu, cel care, aşa cum se şi cuvine, în calitate de gazdă, a inaugurat seria discursurilor, a deschis gura doar pentru a zice „că nu are nimic de spus”.
La vernisaj au participat circa 20 de persoane. Dintre filarmoniştii turdeni, pe lîngă cei amintiţi, au ţinut să-i onoreze cu prezenţa pe colegii lor clujeni Maria Ilişiu, Maria Larisa Oniş, Cornelia Vidraşcu, Manole Ciui şi Gavril Nechifor.
Perioada în care Galeria municipală de Artă din Turda se află în folosinţa societăţii culturale „Filarmonia” expiră la sfîrşitul lunii aprilie. Pînă atunci, filarmoniştii turdeni intenţionează să mai organizeze două expoziţii de artă plastică.

joi, 8 martie 2012

Flori şi forme, sau, de la Fantasticon la Spiritul Pădurii

de Emil HĂLĂŞTUAN
Expoziţia găzduită în aceste zile de galeria Tour d’Art, situată la etajul întîi al unei clădiri din centrul Turzii, Piaţa Republicii nr. 14, ce cuprinde picturi semnate de către Gavril Nechifor şi rădăcini ce întruchipează felurite forme, descoperite şi prelucrate de către Iosif Stegaru, a ridicat ştacheta expoziţiilor realizate pînă acum de către plasticienii turdeni.
Vernisată marţi, 6 martie, expoziţia, intitulată „Flori şi forme” oferă privitorilor graţia florilor în glastre, în 14 -15 variaţiuni pe aceeaşi temă, care de care mai atrăgătoare, datorită cromaticii generoase. Din aceste lucrări, pictate de către Gavril Nechifor, în ultimii doi ani şi expuse pentru prima dată privirilor publicului amator de arte vizuale, se desprind cîteva constatări, pe care le-a îmbrăcat în vorbe potrivite profesoara Gabriela Leoveanu. În discursul său, aceasta şi-a expus observaţiile potrivit cărora florile pictate de Gavril Nechifor se individualizează fie prin „lecţia de verticalitate oferită oamenilor” fie exprimă sentimente, iarăşi umane, precum „deznădejdea, provocată de lipsa luminii”.
„Formele, firimituri ale naturii” culese de Iosif Stegaru, care plasează rădăcinile pe care le prelucrează la „graniţa dintre arta decorativă şi sculptură” după cum a mărturisit autorul, se îmbină, în mod fericit, cu florile din picturile lui Gavril Nechifor. Conduse de Spiritul Pădurii, întruchipat într-o rădăcină în formă de flăcări, Pasărea Phoenix, Răsfăţata, Egreta, soli ai neamului păsăresc, flancate de „artileria grea” alcătuită din cohortele comandate de mai războinicii Dragon, Berbec sau Călugăriţă, ce camuflează „arma secretă” personificată de Fantasticon, oastea, apărută din rădăcinile trezite la o nouă dimensiune a vieţii, graţie talentului lui Iosif Stegaru, parcă păzeşte „florile” izvorîte din penelul lui Gavril Nechifor, aşa cum şi aievea, mintea ordonată inginereşte a neobositului căutător de plăsmuiri în rădăcinile eşuate la margine de ape, veghează asupra „maestrului” care, boem pînă în măduva oaselor, ignoră adesea prozaicele îndatoriri plebee, situate mult dedesubtul trăirilor olimpiene ale lui Gavril Nechifor.
Galeria Tour d’Art, patronată de către soţii Sonia şi Robert Cojan şi amenajată de către posesorii unui gust rafinat în materie de decoraţiuni interioare, adaugă karate expoziţiei „Flori şi forme” apreciată, la vernisare, de circa 30 de persoane. „Mereu aceleaşi la toate evenimentele de acest gen şi mult prea puţine” consideră profesoara Gabriela Leoveanu care a conchis: „Artiştii plastici, mulţi pentru un oraş mic, reprezintă o comoară pe care turdenii nu ştiu să o aprecieze”. Despre lucrările expuse a mai vorbit profesorul Valer Suciu, decanul de vîrstă şi mentorul marii majorităţi a pictorilor turdeni.

Ordinul de front al „românilor mari” în campania pentru alegerile locale: „Sprijiniţi candidaţii partidelor româneşti, pentru a bloca accesul ungurilor la funcţiile de primar”

de Emil HĂLĂŞTUAN
Acest îndemn l-a rostit secretarul general al Partidului „România Mare” Gheorghe Funar, la întîlnirea cu preşedinţii şi vicepreşedinţii organzaţiilor PRM din Turda, Cîmpia Turzii şi din comunele învecinate cu aceste două oraşe ale judeţului Cluj.
Desfăşurată miercuri, 7 martie, la Sala Mare a Primăriei din Turda, întîlnirea a prilejuit reunirea a peste 100 de membri ai conducerilor organizaţiilor PRM din Turda, Cîmpia Turzii, Mihai Viteazu, Luna, Viişoara, Sănduleşti, Petreştii de Jos, Călăraşi şi din alte localităţi rurale situate în bazinul inferior al Arieşului. Aceştia au aflat de la Gheorghe Funar că, pînă în 25 martie, trebuie să trimită la filiala judeţeană Cluj a PRM listele cu candidaţii la alegerile locale, pentru funcţiile de primar, cele de membri în forurile deliberative locale şi în cel judeţean. Până la aceeaşi dată se va stabili şi persoana care va candida, din partea PRM, pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj.
Deoarece legea electorală modificată prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin, Gheorghe Funar le-a recomandat participanţilor la întîlnirea de la Turda să întocmească, pe cît posibil, liste complete de candidaţi, pentru a încerca să îşi valorifice astfel şansa de a avea reprezentanţi în birourile secţiilor de votare. Acolo unde candidatul PRM nu are şanse reale de a cîştiga funcţia de primar, Funar a recomandat peremiştilor să sprijine candidatul cel mai bine poziţionat, al unui „partid românesc” oricare ar fi acesta. „Puteţi încheia alianţe electorale cu orice formaţiune politică, în afara UDMR. Sprijiniţi candidaţii partidelor româneşti, pentru a bloca accesul ungurilor la funcţiile de primar. Acolo unde este cazul, negociaţi cu partenerii de alianţe funcţia de viceprimar şi renunţaţi la candidatul propriu” a încheiat Funar expunerea despre strategia ce trebuie adoptată de organizaţiile PRM din cadrul filialei judeţene Cluj a partidului lui Corneliu Vadim Tudor la apropiatele alegeri locale, ce se preconizează a avea loc în 10 iunie. Un asemenea caz, de sprijinire a candidatului altei formaţiuni politice, pentru a bloca accesul reprezentantului UDMR la funcţia de primar, este cel al social-democratului Ioan Roman, primarul în exerciţiu al Viişoarei, propus de Uniunea Social-Liberală pentru un nou mandat de edil-şef al comunei de lîngă Cîmpia Turzii. „Roman trebuie sprijinit, pentru că în Viişoara sînt mulţi unguri şi,dacă voturile românilor se împart între mai mulţi candidaţi, creşte riscul de a pierde funcţia de primar de acolo, în favoarea UDMR” a explicat Gheorghe Funar.
La întîlnirea de la Turda, pe lîngă Gheorghe Funar, au mai participat vicepreşedintele filialei Cluj a PRM, Petru Guş, iar din partea organizatorilor, în Sala Mare a primăriei turdene s-au aflat preşedinţii organizaţiilor PRM din Turda şi din Cîmpia Turzii, consilierii locali Doru Anca, respectiv Alexandru Tulai.