duminică, 30 octombrie 2011

Fotbal: Liga II, seria Vest Arieşul – prima victorie Arieşul Turda – FC Bihor Oradea 2 – 1 (1 – 0)

de Emil HĂLĂŞTUAN
După zece partide fără victorie, fotbaliştii Arieşului Turda jucau partida din etapa a XI –a, cu FC Bihor, sub semnul întrebării hamletiene: “A fi sau a nu fi?” În cazul unui nou eşec pe teren propriu, sau a altei remize, după partida de sîmbătă, 29 octombrie, conducerea clubului Arieşul Turda era decisă să renunţe la mai mulţi “mercenari” pe care urma să-i înlocuiască cu jucători din propria pepinieră.
Gazdele au început partida cu aplomb şi, în minutul 7 al partied cu FC Bihor, Arieşul înscria primul gol pe teren propriu din acftuala ediţie de campionat. David a şutat puternic spre poarta formaţiei bihorene, portarul Pogacsics a respins mingea în faţă şi Tilincă a înscris, cu capul, din apropiere. Între minutele 17 şi 21 Boroştean şi Robert Cristian au ratat cu seninătate cite două mari ocazii de gol şi astfel Arieşul, în loc să îşi sporească avantajul în faţa unei echipe surprinse de iureşul “vulturilor roşii” a traspirat serios, pînă la finalul partidei, pentru a obţine o victorie la limită. În minutul 26, arbitrul partidei, Marian Balaci, l-a eliminate cu prea mare uşurinţă pe Ciprian Străuţ, de la gazde, pentru o pretinsă simulare a unui fault, ce, în opinia lui Balaci ar fi comis-o jucătorul Arieşului în careul formaţiei bihorene.
În superioritate numerică, orădenii au ieşit la joc şi au ratat situaţii bune de gol prin Muscă, care în minutul 37 a şutat de la circa 7 metri în plasa laterală a porţii lui Pampea şi prin Malinic, care, în minutul 42 a trimis mingea milimetric pe lîngă bara din stînga porţii gazdelor.
După pauză, deşi evolua cu un om mai puţin, Arieşul a revenit la cîrma jocului. În minutul 48, Tilincă aşutat peste poartă de la marginea careului mic. Peste alte două minute, Tîrcă a centrat de pe partea dreaptă, Tilincă a reluat, cu capul, dar a trimis mingea pe mijlocul porţii şi apărătorii formaţiei orădene au reuşit să respingă.
Oaspeţii au ripostat prin Diarra, care, în minutul 51, a şutat pe jos, în diagonală, la colţul lung, dar mingea a trecut pe lîngă poarta apărată de către Pampea. Proaspăt introdus în teren, Birtalan putea înscrie golul egalizator în minutul 69, dar Pampea a respins în corner mingea şutată la rădăcina barei de către jucătorul formaţiei bihorene.
În minutul 79 Sfîrlea a executat o lovitură liberă, de la aproximativ 25 de metri, dar Pampea a reţinut mingea în doi timpi din faţa lui Birtalan.
Peste un minut oaspeţii au reuşit să egaleze. La o centrare înaltă în careul gazdelor, Pampea a respins mingea defectuos, iar Birtalan, aflat singur la cinci metri de poartă, a înscris nestingherit, ca la o miuţă în curtea şcolii. Minunea s-a petrecut în ultimul minut de joc. Arbitrul Marian Balaci, care tot timpul a încercat să îşi facă iertată greşeala pe care şi-a dat seama că a făcut-o atunci cînd la eliminat pe Străuţ, a dictat penalty pentru gazde după un presupus fault al lui Deaconescu asupra lui Tîrcă, al o fază desfăşurată în careul oaspeţilor.
Golul primei victorii obţinute de Arieşul în actuala ediţie de campionat l-a reuşit portarul Pampea, care a transformat lovitura de pedeapsă obţinută de “vulturii roşii” în finalul jocului cu FC Bihor.
Cu o victorie, patru remize şi şase înfrîngeri, după 11 etape Arieşul Turda ocupă locul 16, ultimul al clasamentului seriei Vest din liga a doua, cu şapte puncte.
Marcatori: Tilincă ('7), Pampea ('90-pen) / Birtalan ('80)
Arieşul: Pampea – Tîrcă, Bier, Timar, Tegzeş - R. Cristian (82, Cr. Pop), C. Străuţ, Daouda, Boroştean (82, J. Vajda), Tilincă, Adrian David (70, V. Pop) Antrenor: George Ciorceri
FC Bihor: Pogacsics – Oltean, Muscă, Deaconescu, Diarra – Coroian, Selagea (51, Fl. Pop), Sfîrlea, Florean (76 Popa) – Malinic (46 Birtalan) , Sorian
Antrenor: Stelian Farcău
Avertismente: C. Străuț (23; 26), Pampea (90+3) / Malinic (38), Selagea (45+2), Muscă (70), Popa (90+3)
Eliminare: C. Străuț (26)

miercuri, 26 octombrie 2011

În vremea domniei puştii şi a curelei late: Într-un club aflat în propietatea unui ştab pedelist elevii sînt invitaţi la manifestări de sorginte stalinist-nazistă

de Emil HĂLĂŞTUAN
}ntr-un club din Cîmpia Turzii, proprietate a preşedintelui organizaţiei locale a PD-L, Cristian Haiduc, membru al Guvernului României, cu rang de secretar de stat, în calitatea sa de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, a avut loc în luna octombrie un party la acre participanţii, în general elevi, au fost îndemnaţi să ardă manuale şi caiete şcolare.
Prin arderea cărţilor a fost prefaţată instaurarea terorii, ca politică de stat, în Germania nazistă. Cărţile au fost declarate inamici ai regimurilor staliniste şi, ca atare, aceşti duşmani ai dicturii au fost arşi pe rug! Nici legionarii români nu au făcut casă bună cu cărţile şi cu intelectualii. Numai dobitoacele acceptă să trăiască în turmă. Studiul îl învaţă pe om să nu accepte niciodată decăderea sa din condiţia umană.
Preşedintele în exerciţiu al României, Traian Băsescu, declara, cu ceva timp în urmă, că “şcoala produce tîmpiţi”. Crisitian Haiduc, care se vede că are un nume predestinat pentru cineva care este membru al unui partid unde se află la mare preţ cîntecul “Puşca şi cureaua lată” a păstorit, chiar şi indirect, o acţiune demnă de populaţiile barbare. Nu numai contemporanii lui Haiduc, dar chiar şi strămoşii romani noştri se răsucesc în morminte.
Despre Pitagora, care a dedus celebrele sale teoreme “scriindu-şi” demonstraţiile pe nisip, ce să mai spunem?
În opinia promotorilor acţiunii ce a avut loc la clubul “Underground” din Cîmpia Turzii, elevii nu mai au nevoie de cărţi şi caiete, deoarece urăsc şcoala. Doar şcolăriţele se pare că mai au ce face cu carnetul de elev, de vreme ce acesta le netezeşte drumul spre o şampanie oferită lor gratuit. Sigur, candidatele la sticla cu şampanie mai trebuie să fie şi sexy, şi îmbrăcate cît mai şocant (a se citi cît mai străveziu cu putinţă).
De reacţionat la orgia barbară de la clubul “Underrground” au reacţionat doar organizaţiile PSD din Turda, respectiv cea judeţeană din Cluj. În schimb, directorii şcolilor din Cîmpia Turzii, oraş condus de PD-L, nu au suflat nicio vorbuliţă, nu şi-au exprimat nicio atitudine vizavi de cheful barbar! La ce bun? Dacă învăţămîntul românesc produce tîmpiţi, cum spune Băsescu, perioada post-decembristă a produs moluştele nevertrebate. Că numai acestea acceptă, de bunăvoie, să mărşăluiască, în turmă, spre “fundul curbei”! Dacă opinia personală pune în pericol coaja de pită căpătată de la stat, dascălul, care primeşte salariu de la buget, tace… Închinătorii la puşcă şi cureaua lată de asemenea tac. Şi, la urma urmei, ce am vrea? Ce rost mai au manualele şcolare, ce folos mai poate avea învăţătura într-o ţară în care preşedintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul României a decretat că 80 este egal cu 160. Şi uite-aşa, Roberta Anastase a reuşit să faciliteze adoptarea unei legi ce trasa metodele “eliminării pe căi naturale din sistem” a vreo cinci-şase milioane de pensionari, care au lucrat o viaţă în România de ieri, pentru a răbda de foame şi de frig în România de azi.


Într-un comunicat intitulat „PDL Cluj pune educaţia la colţul ruşinii!” social-democraţii clujeni cer demisia lui Haiduc din postul de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru IMM-uri şi demararea unei anchete pentru a se afla cine şi ce a făcut la petercerea în timpul căreia manuale şcolare au fost arse pe „rugul” de la Underground
PDL recidivează în batjocorirea statutului de dascăl, umilind profesorii prin tăieri salariale, discreditări profesionale şi, mai nou, la Cluj şi prin arderea manualelor!
Petrecerea "I Hate School" ce s-a desfăşurat în clubul deţinut de Cristian Haiduc, preşedintele PDL Cîmpia Turzii, dovedeşte încă odată atît indiferenţa si batjocura PDL faţă de învăţămînt, cît şi ataşamentul actualilor guvernanţi faţă de butade gen „Şcoala românească scoate tîmpiţi” emanate de dl preşedinte Băsescu, probabil în urma celebrelor „succesuri” familiale ale odraslei EBA.
PSD Cluj condamnă atitudinea inconştientă a d-lui Cristian Haiduc, preşedinte al Agenţiei pentru Implementarea Programelor şi Proiectelor pentru IMM-uri, de a promova, în clubul pe care il deţine, un eveniment ce ponegreşte şcoala. Considerăm că este de datoria oricărui politician să sprijine educaţia şi instituţiile de învăţămînt, şi nu să le ridiculizeze.
Social-democraţii clujeni consideră că educaţia este cea care consacră sau ar trebui să consacre ierarhizarea structurală şi funcţională a societăţii, conform unor modele viabile, eficiente în stabilirea profilului de viitor al unei ţări. Educaţia este un factor important al mobilităţii sociale, ordonator al ţesutului social, conferind prestigiu şi statut social. Educaţia face ca democraţia să devină posibilă şi, împreună cu dezvoltarea economică, să devină necesară, chiar inevitabillă. Toţi tinerii trebuie să ştie că educaţia se va bucura întotdeauna de o răsplată în viitor!
„Îi reamintim domnului Cristian Haiduc că tradiţia educaţională a Clujului atît cea instituţională, cît şi cea politică (Clujul fiind reprezentat prin doi Miniştri ai Educaţiei în guvernele anterioare: dl Andrei Marga şi dl Mihail Hărdău) nu poate fi compatibilă cu astfel de deriziuni bahice, în care educaţia este pusă la colţ şi pedepsită pentru rolul social fundamental pe care l-a avut în conturarea naţiunii române şi în consolidarea democraţiei postdecembriste” a declarat Remus Lăpuşan, preşedinte PSD Cluj.
PSD Cluj consideră că o demisie de onoare din funcţia publică pe care Cristian Haiduc o ocupă în acest moment este necesară, avînd în vedere că un obiectiv fundamental al instituţiei în care lucrează este sprijinirea tinerilor întreprinzători. Considerăm că un astfel de sprijin nu poate fi realizat nici prin arderea ritualică a manualelor şcolare şi nici prin ridiculizarea instituţiei învăţămîntului.
De asemenea, solicităm organelor abilitate ale statului să-şi facă datoria, prin demararea urgentă a unei anchete, pentru a se afla vîrsta celor care au participat la această petrecere, avînd invitaţie directă la consum de alcool şi atitudini nepotrivite, dat fiind faptul că pe afişul de promovare nu era specificată condiţia de limită inferioară de vîrstă de 18 ani.
Biroul de presă PSD Cluj
24 octombrie 2011

PSD Turda: Cine eşti dumneata, domnule Haiduc?
Motto:
În educarea tinerimii trebuie avut în vedere ca "sufletele ei să fie ferite de ispitele lumii iar sămânţa virtuţii pusă în ele să ajungă la o dezvoltare înfloritoare, prin neîncetate sfaturi şi prin exemple" (Jan Amos Comenius)
Aşa probabil s-a gîndit şi domnul Cristian Haiduc, preşedintele Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, numit secretar de stat în 2009 şi liderul PDL Cîmpia Turzii, cînd a organizat în clubul “Underground” deţinut de către domnia sa, un party, sub egida “I hate school” pentru a cărui prezentare erau scrise pe afiş următoarele: "Pentru toţi cei ce urăsc şcoala, vă oferim ocazia să vă exprimaţi antipatia pentru ea printr-o petrecere. Cărţile şi caietele sînt din partea casei… distrugerea lor este permisă... Sexi-şcolăriţele primesc o sticlă de şampanie GRATIS. Profesor de muzică: DJ YAN, diriginte KARESMA, secretar MC RAKKO, portar DJ BALU... Dacă eşti fată, carnetul de elev îţi aduce un shot gratuit... Don't miss this party..."
Turdeni, nu sîntem nişte ipocriţi care se prefac oripilaţi de organizarea unui chef sau a unei petreceri (nu party) pentru că toţi am fost cîndva copii, cu toţii am fost cîndva şcolari, iar de şotiile făcute in scoală ne aducem aminte cu plăcere. Dar, de la un chef tineresc la un îndemn adresat copiilor de către un secretar de stat, care i-a invitat să îşi ardă cărţile şi caietele de şcoală este un mare pas … înapoi. Am obosit să număr ofensele aduse întregului neam românesc de către propriii noştri conaţionali, care, sub aripa nefastă a portocaliei alianţe, ne taie pensiile, ne reduc salariile, îşi bat joc de bunicii noştri, de istoria noastră, de neamul nostru. Sub masca unui chef tineresc îşi bat joc acum şi de copiii nostri!
Petrecerea tinerească desfăşurată în 15 octombrie la clubul “Underground” din Cîmpia Turzii a adus o insultă tuturor, pentru că noi toţi sîntem rezultatul şcolii româneşti, iar acum vine cineva care ne îndeamnă să ne maimuţărim în cluburi, imitîndu-ne dascălii, bătîndu-ne joc de noi, în ovaţiile celorlalţi!
Ce pot oare înţelege aceşti copii, aflaţi la început de drum, speranţa noastră de mîine, cînd sînt îndemnaţi chiar de către cei care ar trebui să încurajeze educaţia, să ardă manuale şi caiete, sau să arate carnetul de note pentru a primi o băutură gratis?!
În esenţă Jean Jaurès avea dreptate cînd afirma: ”Nu-înveţi pe alţii ceea ce vrei, nu-i înveţi ceea ce ştii, îi înveţi ceea ce eşti!” .
Dumneavoastră, domnule Cristian Haiduc, care ne învăţaţi copiii să îşi bată joc de munca dascălilor, de şcoala românească, şi, cel mai important, de ei înşişi, cine sînteţi? Departamentul de presă
PSD TURDA

duminică, 23 octombrie 2011

Concursul naţional „Toleranţă şi convieţuire în spaţiul public”: Dobrogenii, pe primele două locuri

de Emil HĂLĂŞTUAN
Cîştigătorii celei de-a VII-a ediţii a concursului naţional „Toleranţă şi convieţuire în spaţiul public” au fost anunţaţi în cursul unei ceremonii desfăşurate sîmbătă, 22 octombrie, la sediul Centrului Raţiu pentru Democraţie (CRD), din Turda.
Premiul întîi, în valoare de 600 de euro, a revenit elevilor Andrei Năvălici şi Adrian Fătu, de la Liceul Teoretic „Lucian Blaga” din Constanţa. Cei doi elevi au cîştigat concursul cu un proiect pe care juriul l-a apreciat drept „foarte bine structurat” ce urmăreşte combaterea delincvenţei juvenile.
Premiul al doilea, în valoare de 400 de euro, a fost acordat elevelor Giorgiana Hangu şi Claudia Chivu, de la Liceul Teoretic „Gheorghe Munteanu-Murgoci” din Măcin, judeţul Tulcea. Lucrarea acestora a avut ca subiect problemele extrem de grave ale unei comunităţi de ţigani ce sălăşluiesc în apropierea Măcinului şi posibilele soluţii de ameliorare a condiţiilor în care trăiesc acei oameni.
Elevii Alexandru Lotoroşanu, Andreea Păcală, Georgiana Dinculeasa, Andrei Cosmin, Andrei Ivănoiu şi Andrei Bălulescu, de la Colegiul Tehnic „Lorin Sălăgean” din Drobeta-Turnu Severin au obţinut premiul trei, în valoare de 200 de euro. Concurenţii, împreună cu alţi colegi din şcoala lor, au confecţionat 1500 de cocori din hîrtie, pentru care au obţinut 3000 de dolari de la o fundaţie americană. Banii au fost apoi donaţi pentru reconstrucţia unei şcoli din Japonia.
La ediţia din anul acesta a concursului „Toleranţă şi convieţuire în spaţiul public” s-au acordat trei menţiuni, în valoare de cîte 100 de euro. Acestea au revenit echipajelor de la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui, de la Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania” din Cluj-Napoca şi celui de la Colegiul Naţional „Mihail Sadoveanu” din Paşcani.
Premiile şi diplomele au fost înmînate cîştigătorilor de către profesorul universitar dr. Doru Radosav, directorul CRD, de profesorul Hadrian Arion, inspector şcolar în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi de profesorul Florin Stan, coordonatorul concursului.
La ediţia din acest an au participat 458 de elevi şi de profesori, de la licee şi colegii din toată ţara. Premiile acordate de Centrul Raţiu pentru Democraţie şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului au avut o valoare totală de 1500 de euro. Concursul „Toleranţă şi convieţuire în spaţiul public” ce se adresează liceenilor, urmăreşte dezvoltarea atitudinii democratice, civice şi responsabile a acestora. Concursul, iniţiat de Centrul Raţiu pentru Democraţie şi desfăşurat în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Colegiul "Emil Negruţiu" din Turda, este inclus în calendarul activităţilor educative naţionale extraşcolare al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Directorul CRD, profesorul universitar dr. Doru Radosav, a menţionat, în discursul său, că, prin organizarea acestui concurs s-au concretizat cîteva idei desprinse din gîndirea lui Ion Raţiu. despre ceea ce înseamnă democraţia.

Arc peste timp: Monografia Liceului de Chimie Industrială din Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
Într-o atmosferă emoţionantă, profesori şi absolvenţi ai Liceului de Chimie Industrială din Turda s-au întîlnit vineri, 21 octombrie, în laboratorul de fizică al şcolii, pentru a lua parte la ceremonia lansării monografiei şcolii, intitulată „Arc peste timp”.
Scrisă de către regretatul profesor Augustin Pintea, împreună cu colega sa Liana Maria Olariu, monografia cuprinde, în circa 267 de pagini, istoria unuia din primele zece licee de chimie înfiinţate în România.
Liceul, înfiinţat în anul 1966, nu a avut, de la început, un local al său, adaptat cerinţelor unei şcoli de chimie. În primii doi ani, clasele Liceului de Chimie Industrială au fost găzduite de Liceul Mihai Viteazul. Apoi, din anul şcolar 1968 – 1969, liceul a funcţionat în localul fostei Şcoli Medii Tehnice de Chimie, situat pe strada Dr. Ioan Raţiu, din Turda, unde ulterior a funcţionat Casa Pionierilor, iar astăzi Clubul Copiilor.
Datorită străduinţelor primului director al şcolii, profesorul Viorel Oniţiu, Ministerul Industriei Chimice a alocat, la începutul deceniului opt al secolului XX, suma de 15 milioane de lei, pentru construirea unui grup şcolar de chimie la Turda. Acesta s-a materializat prin campusul şcolar construit pe strada Tineretului nr. 6, unde funcţionează în prezent Liceul Teoretic „Liviu „Rebreanu”. După includerea în schema de învăţămînt a unei clase de şcoală profesională, ce califica elevi în meserii cerute de fabricile clujene Terapia şi Farmec, din 1971 liceul şi-a schimbat denumirea, transformîndu-se în Centru Şcolar de Chimie.
În anul şcolar 2003 – 2004, din cauza dispariţiei Uzinelor Chimice de pe harta oraşului Turda, Liceul de Chimie Industrială şi-a schimbat profilul, în liceu teoretic. Odată cu rebotezarea şcolii, ce devenea Liceul Teoretic „Liviu Rebreanu” „arcul peste timp” parcurs, cu începere din anul 1966, de această prestigioasă instituţie a învăţămîntului turdean, a revenit la cota zero, pe o abscisă imaginară, iar evoluţia uneia din veritabilele şcoli ale chimiei româneşti, simbolizată pe coperta monografiei de jumătatea unui cadran de ceas, lua sfîrşit, ca efect al prefacerilor petrecute în drumul de la socialism spre fundul curbei, pe care România s-a înscris la sfîrşitul anului 1989.
Liceul de Chimie Industrială Turda a rămas în istorie drept prima şcoală din România care a realizat producţie industrială vandabilă. La întîlnirea de vinerea trecută, întîiul director al şcolii, profesorul Viorel Oniţiu, amintea de producerea, în centrul de cercetare al liceului, a liantului necesar pentru confecţionarea bordurilor, la fabrica din Simeria. La hala tehnologică a Liceului de Chimie Industrială, în timpul orelor de practică, elevii mai contribuiau la producerea altor substanţe, livrate apoi unor întreprinderi din ţară.
În sălile de clasă şi în laboratoarele şcolii se desfăşura procesul tehnologic al unei altfel de producţii: acolo se creau premisele pentru plămădirea unor oameni de caracter, a unor buni specialişti, capabili să profeseze apoi în diverse domenii, de la cel al chimiei, sau al specialităţilor inginereşti, pînă la medicină, ştiinţe economice sau la nobilul apostolat didactic.
Ca un etalon al „producţiei de caractere” profesorul Viorel Oniţiu amintea exemplul Cristinei Pop, fostă elevă la Liceul de Chimie Industrială din Turda, cu 22 de ani în urmă. „Îndrăgostită” de chimie, Cristina Pop a lucrat ca cercetător în Franţa, de unde a plecat în Statele Unite ale Americii. Acolo a figurat, în anul 2003, pe locul 37, într-un top al cercetătorilor din SUA care au obţinut cele mai bune rezultate în anul respectiv. Cristina Pop s-a întors în ţară şi lucrează într-un institut de cercetare din Bucureşti, a mai precizat Viorel Oniţiu.
Deoarece iniţiatorul şi unul dintre autorii monografiei, profesorul Augustin Pintea, a decedat în această toamnă, cu puţin timp înaintea tipăririi volumului, de lansarea acestei prime ediţii a cărţii „Arc peste timp: De la Liceul de Chimie Industrială la Liceul Teoretic Liviu Rebreanu” s-a îngrijit profesorul Ioan Găină.
Alături de acesta, la lansarea monografiei, în „băncile” laboratorului de fizică au luat loc alte cadre didactice care şi-au marcat irevocabil locul în istoria şcolii: primul profesor titular al Liceului de Chimie Industrială, Gheorghe Hossu, care a predat limba şi literatura română, inginerul Ioan Onacă, primul director adjunct al şcolii, profesoara Iuliana Bolog, cea care a preluat ştafeta conducerii liceului de la Viorel Oniţiu şi alţii, a căror enumerare nu este posibilă în spaţiul tipografic alocat de regulă unui articol de ziar. La începutul ceremoniei a participat şi actualul director al Liceului Teoretic Liviu Rebreanu, profesoara Angela Candrea. Apoi aceasta s-a retras, lăsîndu-i pe chimişti să depene amintiri „în familie”. Absolvenţii invitaţi la ceremonie, ingineri, poliţişti, economişti, profesori, jurnalişti, au avut ocazia să îşi revadă foştii dascăli, într-un atmosferă relaxată, fără emoţiile care-i încercau în preajma examenelor de odinioară.

joi, 20 octombrie 2011

Cercetări pe “cobai” umani la Salina Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
n aceste zile, la Salina Turda se fac cercetări în vederea studierii efectului vindecător pe care atmosfera din mina de sare îl poate avea în cazul unor afecţiuni, de regulă din cele ce apar la nivelul organelor aparatului respirator. Cercetările se fac pe “cobai umani”: 38 de persoane, cu vîrste cuprinse între 5 şi 67 de ani, se află în această săptămînă la Salina din Turda, unde sînt supuşi diverselor teste ce pot pune în evidenţă proprietăţile curative ale atmosferei din ocna turdeană. Cercetarea pe subiecţi umani urmează studiului realizat anul trecut, în cursul căruia s-au obţinut rezultate pozitive în cazul cobailor şobolani. Cercetările de anul trecut au demonstrat că sterilitatea atmosferei din mina Rudolf, de la Salina Turda, este similară cu cea dintr-o sală de operaţie.
Rezultatele studiului de acum vor permite cunoaşterea exactă a efectelor atmosferei din Salina Turda asupra organismului uman. Cercetările, întreprinse de un colectiv de specialişti de la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie din Bucureşti, condus de către profesorul univ. dr. Ioan Simionca, fac parte din paşii ce trebuie urmaţi în vederea atestării Salinei Turda ca bază de tratament balneo-climateric. Certificatul în cauză este emis de Ministerul Sănătăţii.

Social-democraţii turdeni se înmulţesc

de Emil HĂLĂŞTUAN
Numărul membrilor organizaţiei PSD Turda sporeşte de la o lună la alta. În luna octombrie, 38 de persoane au devenit membri ai organizaţiei social-democraţilor turdeni.
Potrivit unui comunicat al Departamentului de Presă de la PSD Turda
„marea majoritate a noilor veniţi nu a mai făcut parte din nicio altă formaţiune politică”. Regula este confirmată de patru excepţii. Şi-au exprimat dorinţa de a face parte şi au fost primiţi în organizaţia PSD Turda un fost membru al Partidului Democrat (pînă în anul 2006), un altul, care a părăsit recent organizaţia locală a Partidului Democrat-Liberal, o persoană care a mai activat în organizaţia PNL Turda şi unul dintre membrii conducerii recent reînfiinţatei organizaţii turdene a Partidului Conservator, după cum se precizează în comunicat.
Preşedintele PSD Turda, Cristian Matei, susţine că organizaţia pe care o conduce numără peste 500 de membri.

Tîrgul cepei, la Mihai Viteazu

de Emil HĂLĂŞTUAN
Autorităţile comunale, împreună cu Cercul gospodarilor din Mihai Viteazu organizează “Tîrgul cepei” Prima ediţie a acestei manifestări, organizate în arealul de baştină al cepei roşii de Arieş, are loc sîmbătă, 22 octombrie, cu începere de la ora 10, la stadionul din localitatea Mihai Viteazu.
Vizitatorii tîrgului se vor putea aproviziona, în afară de ceapă şi cu varză, zarzavaturi, cartofi şi alte legume de sezon ce se cultivă în mod tradiţional la Mihai Viteazu şi în celelalte sate ale comunei. Primarul din Mihai Viteazu, Zeng Ioan, spune că reprezentanţii unor comune înfrăţite şi-au anunţat intenţia de a cumpăra cantităţi apreciabile de legume şi zarzavaturi, la această primă ediţie a “Tîrgului cepei”. De la acest veritabil “tîrg de ţară” nu vor lipsi nici mîncărurile tradiţionale specifice Văii Arieşului, gătite la ceaun.
Programul artistic, ce va completa gama distracţiilor oferite participanţilor la tîrg, va cuprinde evoluţiile ansamblurilor folclorice din Sarretudvari (Ungaria), Arieşana – Fiii Moţilor şi Rugyek, din Mihai Viteazu. Alături de acestea vor mai urca pe scenă formaţia de dans modern şi solişti vocali şi instrumentişti, din localitatea gazdă a tîrgului,
“Sperăm că acest tîrg va deveni o manifestare tradiţională, folositoare atît producătorilor de legume şi zarzavaturi cît şi consumatorilor acestor produse” a adăugat primarul comunei Mihai Viteazu, Zeng Ioan.

marți, 18 octombrie 2011

Locuinţe proaspăt reparate, pentru 300 de ţigani din Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
În curînd, peste 300 de rromi din Turda vor locui în case renovate, iar într-un viitor apropiat aceştia vor beneficia de energie electrică pentru iluminatul locuinţelor, produsă prin intermediul panourilor solare.
Lucrările de reabilitare a două imobile, situate în Turda, pe strada Arieşului, derulate de organizaţia turdeană a Partidei Rromilor, împreună cu fundaţia belgiană “Merge” se apropie de sfîrşit. Consilierul local Mihali Berci, preşedinte al organizaţiei din Turda a Partidei Rromilor, spune că lucrările, al căror cost total se ridică la circa 80 de mii de euro, sînt finalizate în proporţie de 80 la sută. “Dacă materialele necesare pentru tencuieli vor sosi în timp util, lucrările de reabilitare ale celor două imobile se vor încheia în cel mult două sau trei săptămîni”, a precizat Mihali Berci. Fundaţia belgiană “Merge” finanţatorul lucrărilor, a preferat să aducă din Franţa materialele necesare reabilitării celor două imobile. La executarea lucrărilor, pentru a căror manoperă s-au plătit în jur de 30 de mii de euro, au participat, ca voluntari şi cîţiva dintre beneficiari, membri ai comunităţii ţiganilor din Colonia “Ciment” Turda.
Graţie aceleiaşi fundaţii belgiene “Merge” o parte dintre locuitorii Coloniei “Ciment” vor beneficia, în curînd, de energie electric pentru iluminarea locuinţelor, produsă cu ajutorul panourilor solare. Deocamdată nu se ştie cite locuinţe vor putea fi racordate la această sursă de energie electrică, a menţionat Mihali Berci. Preşedintele organizaţiei turdene a Partidei Rromilor are îndoieli în ceea ce priveşte durata de viaţă a panourilor solare, într-un cartier locuit, cu preponderenţă, de către membri ai etniei rrome. “Nu ştiu cât o să reziste panourile acolo. Trebuie să recunoştem că rromii mai au multe de învăţat, pentru a ajunge să nu distrugă astfel de dotări” a recunoscut Mihali Berci.
Pentru colectarea fondurilor necesare finanţării lucrărilor de reabilitare a celor circa 30 de locuinţe, în care trăiesc, în medie, cite zece persoane, fundaţia belgiană “Merge” a organizat, în cursul anului 2009, o expoziţie de artă plastică la care au participat în jur de 80 de pictori din aproape toate ţările europene.Graţie relaţiilor de colaborare stabilite de mai mult timp între organizaţia neguvernamentală belgiană şi Fundaţia Caritabilă “Sfîntul Daniel” din Turda, condusă de către Daniela Constantinescu, la expoziţia de la Bruxelles au participat şi cîţiva artişti plastici turdeni.Sumele obţinute de către expozanţi, prin vînzarea tablourilor, au fost donate fundaţiei belgiene “Merge” în vederea concretizării proiectului derulat de aceasta în Colonia “Ciment”.

Migraţie politică la CîmpiaTurzii

de Emil HĂLĂŞTUAN
Circa 60 de membri ai organizaţiei locale Cîmpia Turzii a Partidului Poporului au trecut luni, 17 octombrie, la Partidul Conservator. Candidatul organizaţiei PC Cîmpia Turzii pentru funcţia de primar al oraşului, Avram Gal, a declarat că, pe lîngă cei 60 de membri, printre care se află şi conducerea PP, în frunte cu preşedintele Vasile Ignat şi-au mai exprimat intenţia de a trece la PC şi cei peste 350 de simpatizanţi care au semnat, în prealabil adeziuni pentru partidul lui Dan Diaconescu. Preşedintele organizaţiei PP Cîmpia Turzii, Vasile Ignat, fost consilier local şi preşedinte al organizaţiei locale PRM, nu a putut fi contactat pentru a-şi exprima propria versiune privind trecerea la PC. În schimb, Avram Gal, care a negociat primirea membrilor PP la conservatori, a precizat că Vasile Ignat va deveni vicepreşedinte al organizaţiei PC Cîmpia Turzii.

luni, 17 octombrie 2011

USL Turda verifică lucrările edilitare din oraş

de Emil HĂLĂŞTUAN
Social-democraţii, liberalii şi conservatorii turdeni au verificat starea lucrărilor de extindere a reţelelor publice de apă, respectiv de canalizare şi modul în care au fost reparate străzile după încheierea săpăturilor.
Acţiunea, desfăşurată vineri, 14 ocotmbrie, a debutat cu întîlnirea participanţilor. Aceştia s-au adunat, la ora 17, la sediul PSD Turda. Pe lîngă preşedintele organizaţiei locale a social-democraţilor turdeni, Cristian Matei, oaspeţii liberali şi conservatori, colegi de uniune, au fost primiţi de către senatorul PSD de Cluj, Alexandru Cordoş, vicepreşedintele PSD Turda, Emil Molnar şi preşedintele organizaţiei femeilor social-democrate turdene, Dora Arion. Printre oaspeţii social-democraţilor s-au aflat liberalii Sorin Săveanu, fost viceprimar al Turzii şi primul director general al Companiei de Apă Arieş, respectiv vicepreşedintele orgnizaţiei locale a PNL, Radu Panait. Grupul, alcătuit din circa 50-60 de persoane, s-a deplasat pe strada George Bariţiu, din Turda Nouă, apoi a poposit în partea cealaltă a oraşului, lîngă Şcoala “Ioan Opriş” din cartierul Oprişani.
Fruntaşii USL Turda, senatorul Alexandru Cordoş, candidatul propus de PSD pentru funcţia de primar al Turzii, Radu Stoica, şi preşedintele social-democraţilor turdeni, Cristian Matei şi-au propus să îi sprijine pe cetăţenii nemulţumiţi de starea majorităţii străzilor din Turda, devenite aproape impracticabile din cauza lucrărilor de extindere şi reabilitare a reţelelor publice de apă şi a celor de canalizare. “Mergem să recepţionăm lucrările făcute de actuala putere”, a declarat Radu Stoica, în timp ce senatorul Alexandru Cordoş a considerat acţiunea de vinerea trecută “drept una atipică, prin care PSD a dorit să verifice, la modul concret, modul în care au fost cheltuiţi banii împrumutaţi de autorităţile locale, circa 6,2 milioane de euro, destinaţi finanţării lucrărilor de reabilitare şi de modernizare a străzilor din oraş, mai ales că suma împrumutată va fi plătită de turdeni”. Cristian Matei a declarat: “Vrem să demonstrăm că sîntem receptivi la solicitările cetăţenilor.
În ciuda gropilor, întîlnite îndeosebi pe partea carosabilă a multor străzi importante din oraş şi a frecventelor denivelări sau porţiuni rămase fără asfalt, sau a traseelor ocolitoare, prin care se evită zonele unde se desfăşoară lucrări, ce au devenit un adevărat calvar pentru şoferii care se aventurează în traversarea Turzii, directorul general al Companiei de Apă Arieş, Alexandru Sabău, declara recent că lucrările la reţelele de apă şi de canalizare se vor încheia în luna noiembrie şi atunci va dispărea disconfortul ce provoacă azi atîtea nemulţumiri.
Cu o zi înaintea acţiunii iniţiate de USL Turda, în cursul şedinţei extraordinare de joi, 13 octombrie, a forului deliberativ turdean, primarul Tudor Ştefănie, referindu-se la acuzele aduse administraţiei pedeliste, căreia i se impută starea critică a multor străzi din oraş, a explicat că vocile care reproşează administraţiei publice locale calitatea necorespunzătoare a lucrărilor edilitare se feresc de realitate. “Primăria nu administrează direct nici o lucrare publică şi nu are nici un atribut cu privire la execuţia acestor lucrări”, a explicat Ştefănie.

miercuri, 12 octombrie 2011

Teatru pentru elevi: Centrul Raţiu pentru Democraţie invită liceenii turdeni la „Jocul de-a joaca”

de Emil HĂLĂŞTUAN
Atelierul teatral ce funcţionează în cadrul Centrului Raţiu pentru Democraţie din Turda îşi reia activităţile cu public, întrerupte după întîlnirea anuală a membrilor familiei Raţiu, ce are loc anual, la începutul lunii iunie.
În această săptămînă, Atelierul teatral „Ion Raţiu” va începe seria de spectacole pentru elevii celor şase licee din Turda, cu „Jocul de-a joaca”, adaptare de Radu Botar, după piesa „Experimentul” de Ion Băieşu. Cu această ocazie, vineri, 14 octombrie, la ora 17, cînd va avea loc primul spectacol, la sediul CRD, din Piaţa 1 Decembrie 1918 nr. 1, Turda, va reapare pe scenă actorul Cornel Miron, coordonatorul atelierului teatral.
Alături de acesta, din distribuţie mai fac parte Mihaela Trif şi Ştefan Salanki, elevi la Colegiul Naţional Mihai Viteazul, respectiv la Colegiul pentru Resurse Naturale şi Servicii „ Emil Negruţiu”, ambele din Turda. Regia spectacolului aparţine autorului adaptării, actorul Radu Botar, de la Teatrul de Nord Satu-Mare.
Coordonatorul atelierului teatral „Ion Raţiu” actorul Cornel Miron, a precizat că în această săptămînă va începe şi campania de recrutare a viitorilor voluntari, pentru completarea trupei de teatru amator de la Centrul Raţiu pentru Democraţie. Pot deveni membrii ai trupei oricare persoane care vor să înveţe cîte ceva despre profesia de actor, dar campania îi vizează, îndeosebi pe elevii de liceu, sau pe cei care au absolvit liceul în ultimii doi – trei ani, a mai adăugat Cornel Miron. „După refacerea trupei intenţionăm să jucăm piesa Visul unei nopţi de vară (fragmente) de William Shakespeare, în comunele învecinate cu Turda” a declarat coordonatorul Atelierului teatral „Ion Raţiu”.
În luna decembrie, în cadrul campaniilor „Dăruieşte aproapelui tău” şi „Crăciun pentru copiii”, organizate de asemenea în cadrul CRD, membrii atelierului teatral vor susţine spectacole cu o adaptare a lui Aurel Ştefănescu, după povestea „Crăiasa Zăpezii” de Hans Cristian Andersen. Trupa Atelierului teatral „Ion Raţiu” va juca scurte scenete, în locuri publice din Turda, pentru a sprijini astfel campaniile derulate de CRD pentru combaterea violenţei. „Scenetele se vor desfăşura după tiparele teatrului-forum sau cele ale teatrului interactiv, pentru că trecătorii, ce vor forma publicul ocazional, vor fi invitaţi să intervină, pentru a schimba cursul acţiunii perzentate în scenete, aşa cum consideră ei de cuviinţă. Totodată, sperăm că acele scenete vor contribui la înfiriparea unor dezbateri ad-hoc despre violenţa domestică sau cea stradală, la a căror combatere dorim să contribuim, prin intermediul campaniilor derulate de CRD în acest sens”a mai adăugat Cornel Miron.

marți, 11 octombrie 2011

Campionatul European de karate pentru copii, cadeţi şi juniori (WUKF): Două titluri de vicecampioni europeni pentru „samuraii” turdeni

de Emil HĂLĂŞTUAN
Micii karatişti de la clubul „Samurai” Turda au urcat de două ori pe cea de-a doua treaptă a podiumului, la Campionatul European, întrecere rezervată copiilor, cadeţilor şi juniorilor, a cărei ediţie din acest an s-a desfăşurat la Gyor, în Ungaria, din 5 pînă în 9 octombrie. Titlurile de vicecampioni europeni pentru clubul turdean le-au obţinut Alexandru Chiorean (kata, 9 – 10 ani) şi Diana Urcan (kata, 11 – 12 ani). Pe locul trei s-au clasat Cosmin Rotaru (kata, 13 – 14 ani), Bianca Bărbat (kata, 13 – 14 ani), Alexandra Chiorean, Bianca Bărbat şi Alisa Lupeanu ((kata echipe, 15 – 17 ani).
La această competiţie au participat 1385 de sportivi din înteaga Europă. Antrenorul karatiştilor de la clubul Samurai Turda, Paul Căţănaş, a declarat că acest campionat european de copii a fost mai puternic decît Campionatul Mondial. „Majoritatea copiilor din lotul nostru, care au participat la acest campionat, au fost pentru prima dată la o competiţie de o asemenea avengur şi de aceea aş vrea să-i felicit pntru rezultatele obţinute. Aş dori să se ştie că acest lot este la început de drum şi că eu am mare încredere în ei”, a adăugat Paul Căţănaş.
Sprijinul financiar pentru participarea la Campionatul European de la Gyor a lotului de karatişti de la clubul „Samurai” a fost acordat de Primăria şi Consiliul local şi Compania de Apă Arieş, toate din Turda, respectiv de societatea comercială ACSA din Cîmpia Turzii.

duminică, 9 octombrie 2011

„Vulturii roşii” în derivă Arieşul Turda – Juventus Bucureşti 0 – 0

de Emil HĂLĂŞTUAN
Nici după partida cu numărul opt din actuala ediţie de campionat, formaţia turdeană nu a reuşit să simtă gustul victoriei. În jocul disputat pe teren propriu, sîmbătă, 8 octombrie, pe terenul central din Complexul Sportiv Municipal, formaţia Arieşul Turda a obţinut doar o remiză „albă” în faţa formaţiei Juventus Bucureşti.
Partida, jucată pe un timp rece, dedesubtul unui cer acoperit cu nori negri ce aproape că făcea simţită lipsa unei instalaţii de nocturnă, deşi meciul a fost programat la ora 11 dimineaţa, a început, practic, în repriza secundă. În prima parte a jocului, prima acţiune demnă de a fi consemnată s-a desfăşurat în minutul 40, cînd Hadăr, lansat pe partea stîngă, a trecut de trei-patru jucători de la Juventus, a şutat de la amrginea careului mare, dar Anghelache a reuşit să reţină mingea, ce se îndrepta spre colţul din dreapta jos al porţii sale. Pînă la acea fază, jurnaliştii prezenţi la această partidă nu au avut de notat decît cele trei cartonaşe galbene, arătate de către arbitrul partidei, George Cătălin Găman, lui Bier, de la Arieşul, respectiv jucătorilor lui Juventus, Tene şi Stănescu.
În partea a doua a jocului fotbaliştii Arieşului s-au dezmorţit. Proaspăt introdus în teren, Cătălin Bucur, în minutul 57, a şutat ca din tun, de la 13 – 14 metri, dar mingea a trecut, ca o ghiulea, peste transversala porţii oaspeţilor. Semnalul trezirii a fost recepţionat şi de către Tîrcă. În minutul 75, după o acţiune purtată pe partea dreaptă a terenului, acesta s-a apropiat vijelios de poartă dar Anghelache l-a întîmpinat curajos şi a reuşit să respingă migea din picioarele jucătorului formaţiei turdene. Un minut mai tîrziu, acelaşi Anghelache a respins mingea din faţa lui Hadăr, aflat la 8-9 metri, lateral dreapta de poartă, evitînd astfel primirea unui gol ce părea gata făcut. În minutul 89 gazdele au reclamat un penalty, la o fază la care Hadăr a cvăzut în careul mic al formaţiei bucureştene, dar „centralul” craiovean Găman a lăsat jocul să continue. În minutele de prelungire ale jocului Arieşul a supus unui adevărat asediu poarta oaspeţilor, însă în afara eliminării lui Jefferson, care a încasat cel de-al doilea „galben” după o învălmăşeală în careul Juventusului, nu s-a mai întîmplat nimic.
Aşadar, după opt etape, Arieşul, cu patru remize şi patru înfrîngeri, fără gol înscris în partidele disputate pe teren propriu şi cu un pasiv de opt puncte în clasamentul adevărului, Arieşul se află într-o situaţie dezastruoasă, aşa cum o califica antrenorul „vulturilor roşii” George Ciorceri, la conferinţa de presă ce a avut loc după încheierea partidei. Deja unele voci prevedeau retragerea echipei din campionat, iar Ciorceri, întrebat fiind despre o asemenea posibiliate, a declarat că nu i s-a comunicat nimic în acest sens, dar o asemenea decizie nu ar surprinde „deoarece finanţatorul (n.r. Consiliul local Turda) poate decide să nu mai pompeze bani dacă aafcerea nu mai merge” a adăugat antrenorul Arieşului Turda. Pe de altă parte, încă de joia trecută, consilierul municipal Doru Anca a solicitat public, demiterea preşedintelui Virgil Blasiu şi a directorului executiv al Clubului Sportiv FC Arieşul., Adrian Stan, pe care îi consideră principalii vinovaţi de actuala stare de lucruri. În baza unui contractz de parteneriat încheiat cu CS FC Arieşul, forul deliberativ turdean a contribuit, din decembrie 2010 pînă în dece,mbrie 2011, cu un milion de lei (10 miliarde de lei vechi) la finanţarea activităţii fotbalistice. Pînă la încheierea perioadei de parteneriat, Arieşul ar mai avea de primit circa 70 de mi de lei (700 de milioane de lei vechi) de al bugetul Turzii. Consilierul Doru Anca, asdînc ancorat în fenomenul fotbalistic local, apreciază că această sumă nu ajunge pentru acoperirea cheltuielilor cu organizarea jocurilor ce au mai rămas de disputat în actualul tur de campionat şi pentru plata salariilor jucătorilor.

Arieşul: Pampea- Tîrcă, Bier, Timar, Cr. Pop (86, Boroştean) – Vajda (C. Bucur), Străuţ, Hadăr, Barbuloviciu (72, V.Pop), Jefferson - Felippe
Antrenor: George Ciorceri

Juventus: Anghelache - Amet, Stănescu, Bârsănel, Olteanu – Daia (68, Grigore Dumitru), Ianuşi, Tene (76, Rotaru), Zaharia – Istimie (90+2, Goşman), M. Alexandru
Antrenor: Constantin Schumacher
Avertismente: Bier, 26; C. Bucur, 63; Jeffersson, 68 şi 90+1; Felippe, 82 / Tene, 33; Stănescu, 41; Zaharia, 78; Ianuşi, 85
Eliminări: Jeffersson, 90+1;
Arbitru: George Cătălin Găman
Asistenţi: Dragoş Mihai Iliescu şi Daniel Mitruţi (toţi din Craiova)

sâmbătă, 8 octombrie 2011

Cursuri de pictură la Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
După o întrerupere îndelungată, la Turda se reiau cursurile de pictură, organizate de această dată de Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca. Directorul Casei de Cultură Turda, profesoara Felicia Răcean, care, în calitate de absolventă a Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca, va susţine cursurile de pictură, spune că acestea se vor desfăşura pe o durată de trei ani şi sînt destinate atît adulţilor cît şi copiilor. Persoanele care doresc să urmeze aceste cursuri vor susţine un test de aptitudini. Candidaţii admişi în urma acestui test vor plăti, pentru fiecare an de studii, o taxă de 400 de lei. Taxa se achită în două tranşe de cîte 200 de lei fiecare, ce trebuie plătite la începutul fiecărui semestru al unui an de cursuri. Felicia Răcean a precizat că, în funcţie de numărul cursanţilor, activitate se va putea desfăşura atît la sediul Casei de Cultură, de pe strada Avram Iancu, din apropierea zonei centrale a Turzii, cît şi la Şcoala „Avram Iancu” din cartierul Oprişani.
Pe lîngă cursurile de pictură, Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda” mai organizează la Turda, cu începere din 15 octombrie şi cursuri de arta broderiei, instructor fanfară şi canto. La finalul tuturor acestor cursuri, cu o durată, de cîte trei ani fiecare, cursanţii vor primi diplome de absolvenţi ai Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca.
Pe lîngă aceste cursuri, Casa de Cultură Turda organizează şi în acest an tradiţionalele cursuri desfăşurate sub egida Universităţii Populare. La aceste cursuri, doritorii se vor putea califica în meseriile de dulgher, fierar-betonist, instalator, zidar-zugrav, vînzător, bucătar-ospătar sau coafor. Pentru obţinerea altor amănunte despre aceste cursuri, potenţialii participanţi o pot contacta telefonic pe Felicia Răcean, directorul Casei de Cultură Turda, la numărul 0751- 852819.

joi, 6 octombrie 2011

Conferinţa naţională de speleoterapie: Înfiinţarea unei universităţi balneare la Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
Participanţii la Conferinţa Naţională de Speleoterapie, ce se desfăşoară în aceste zile la Turda au avansat ideea înfiinţării unei universităţi balneare.
Propunerea, nouă atît la nivel European cît şi pe plan naţional a fost îmbrăţişată, fără reserve, de către primarul Turzii, Tudor Ştefănie.
În discursul rostit cu ocazia deschiderii Conferinţei Naţionale de Speleoterapie, Ştefănie a afirmat că autorităţile locale vor sprijini proiectul înfiinţării unei universităţi balneare la Turda. Edilul–şef al Turzii şi-a exprimat nădejdea că Asociaţia Română de Balneologie va sprijini demersurile pe care autorităţile turdene le vor întreprind pentru înfiinţarea universităţii balneare ce ar urma să funcţioneze în “Oraşul Salinei”.
Ştefănie a declarat că Turda va devein, cu certitudine, o staţiune balneară de interes naţional. De altfel, partizan şi artizan al ideii transformării Turzii într-un oraş turistic, primarul Tudor Ştefănie a precizat că pentru împlinirea acestui deziderat “vechile relicve industriale trebuie să dispară” de pe harta oraşului. De asemenea, Ştefănie consideră că trebuie valorificată, în acelaşi scop “poziţia geografică foarte bună a Turzii”, oraş situat aproape în centrul României, la intersecţia a două drumuri europene, aflat la 30 de kilometri distanţă de aeroportul internaţional Cluj-Napoca şi la circa zece kilometri de gara din Cîmpia Turzii, situată pe magistrala de cale ferată Bucureşti – Oradea.

Situaţia societăţii „Domeniul Public SA agită spiritele la Turda

de Emil HĂLĂŞTUAN
Pe ce s-au cheltuit 6,2 milioane de euro, a vrut să ştie consilierul Doru Anca, referindu-se la modernizarea şi reabilitarea unor străzi din Turda, lucrare executată de societatea comercială „Domeniul Public” SA, în baza unui contract încheiat în 2009 cu Primăria Turda. Potrivit situaţiei prezentate de către primarul Turzii, Tudor Ştefănie, în cursul şedinţei ordinare din luna august a forului deliberativ turdean, societatea comercială „Domeniul Public” al cărei unic acţionar este Consiliul local, a reabilitat 19 străzi, în lungime totală de peste 9 mii de metri, în cazul cărora s-au recepţionat lucrările şi încă cinci străzi pentru care urma să se facă recepţia. Lucrările s-au plătit cu bani împrumutaţi în acest scop de autorităţile turdene.


Doru Anca a vrut să ştie cum s-au cheltuit 6,2 milioane de euro, din cele 10 milioane de euro împrumutate, mai ales că acest credit se va rambursa din veniturile bugetului local, adică din banii plătiţi de contribuabilii turdeni. O situaţie din care să reiasă limpede cum şi pe ce s-au cheltuit peste şase milioane de euro, nu a prezentat nimeni pînă acum. Dar şi în acest caz proverbul „nu iese fum fără foc” pare să îşi demonstreze valabilitatea.
După ce atît Doru Anca (PRM) cît şi preşedintele organizaţiei turdene a PSD, Cristian Matei, de asemenea consilier local, au cerut, în mod public, conducerii societăţii comerciale „Domeniul Public” un raport clar despre felul în care s-au cheltuit banii împrumutaţi de autorităţi pentru a plăti lucrările de modernizare şi reabilitare a unor străzi din Turda, în luna mai a avut loc şi un protest spontan al unei părţi dintre angajaţii societăţii comerciale „Domeniul Public” SA, cărora salariile le-au fost micşorate drastic, cu mult sub nivelul minim pe economie, în mod nejustificat, după cum au apreciat nemulţumiţii la acea vreme.
Mai departe, în luna iulie, în pofida tuturor semnelor de întrebare ce planau asupra modului în care membrii Consiliului de Administraţie au înţeles să conducă societatea „Domeniul Public”, forul deliberativ local a decis să prelungească mandatul acestora cu încă un an, pînă în iulie 2012. În luna august, Radu Nechita, directorul general al societăţii comerciale „Domeniul Public” a plecat din post, pentru că mandatul său s-a încheiat, după cum susţinea exdirectorul într-un articol din ziarul local. Abia în şedinţa extraordinară de luni, 3 octombrie, membrii forului deliberativ turdean au aprobat numirea lui Ioan Chiş, de la PD-L, ca succesor al lui Nechita în Consiliul de Administraţie de la societatea comercială Domeniul Public. După toate probabilităţile, Chiş, fost şef la APIA Turda îi va urma lui Radu Nechita şi în postul de director general al societăţii comerciale „Domeniul Public” SA.
Deşi în şedinţa de luni a Consiliului local s-a decis ca auditul din cadrul Primăriei Turda să facă un control financiar la societatea „Domeniul Public”, într-o conferinţă de presă desfăşurată joi, 6 octombrie, consilierul Doru Anca a declarat că va cere auditarea financiară a societăţii comerciale „Domeniul Public” de „o firmă neutră, întrucît primăria este parte într-un contract cu societatea comercială ce urmează să fie verificată”. De asemenea, Doru Anca a cerut revocarea tuturor membrilor Consiliului de Administraţie de la „Domeniul Public” SA.
Potrivit contabilului-şef al societăţii comerciale „Domeniul Public”, Liviu Cernea, citat de către Doru Anca, pentru lucrările de modernizare a unor străzi din Turda, parţial recepţionate, primăria ar mai avea de plătit încă 3,7 milioane de lei, adică peste 850 de mii de euro.
Aşadar, asfaltarea a circa o treime din totalul străzilor afectate de lucrările de extindere şi reabilitare a reţelelor de apă şi de canalizare din Turda costă în jur de 7 milioane de euro, în varianta executantului, respectiv societatea comercială „Domeniul Public” SA. Din calculele făcute de Doru Anca, reiese că un kilometru de stradă asfaltată a costat în jur de 730 de mii de euro. Trebuie menţionat însă că socotelile preşedintelui organizaţiei PRM Turda au un rezultat discutabil, atît timp cît nu se ştie cu precizie ce lucrări a executat societatea comercială „Domeniul Public” SA. Chiar dacă se aplică „metoda Pristanda” din piesa „O scrisoare pierdută” de Ioan Luca Caragiale şi cu toată îngăduinţa de care ar da dovadă un potenţial „conu Fănică” în varianta „Domeniul Public” asfaltarea cîtorva zeci de străzi din Turda pare să aibă preţuri demne de punga vreunui nabab al petrolului şi nu de bugetul unui municipiu cu ceva mai mult de 50 de mii de locuitori, din România de azi.

miercuri, 5 octombrie 2011

Salina Turda: Turda Prima Conferinţă Naţională de Speleoterapie cu participare internaţională

de Emil HĂLĂŞTUAN
De joi, 6, pînă sîmbătă, 8 octombrie, la Turda se desfăşoară lucrările primei Cconferinţe Naţionale de Speleoterapie, cu participare internaţională. Evenimentul este organizat în baza proiectului 42120 din 2008, parte integrantă a “Studiului complex medico-biologic efectuat în vederea utilizării inovative a factorilor potenţial terapeutici de mediu, din saline şi peşteri, în sănătate şi turism balneoclimatic - soluţii de modelare a acestora”, coordonat de Institutul Naţional de Recuperare, Medicina Fizică şi Balneoclimatologie din Bucureşti, împreună cu partenerii ce fac parte din consorţiul format pentru realizarea acestui proiect: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare “Victor Babeş”, Societatea Naţională a Sării – Salrom SA, cu sucursalele Salina Cacica şi Salina Ocna Dej, Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Turism, Facultatea de Biologie a Universităţii Bucureşti, primăria municipiului Dej şi Institutul Naţional de cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară “Horia Hulubei”, împreună cu Asociaţia Română de Balneologie, Consiliul local şi Primăria, respectiv Salina – Durgău SA Turda.
Lucrările conferinţei, ce se desfăşoară sub egida Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţămîntului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), Academiei de Ştiinţe Medicale şi a Societăţii Române de Medicină Fizică şi de Recuperare, vor începe joi, 6 octombrie, cu şedinţa de lucru a Comisiei de Speleoterapie UIS, afiliată la UNESCO. Şedinţa, programată între orele 16 – 18, va avea loc la sala de conferinţe a hotelului Centrum din Turda. De la ora 19, la Sala Mare a Primăriei Turda se va desfăşura ceremonia deschiderii oficiale a Conferinţei Naţionale de Speleoterapie.
Potrivit directorului general al societăţii comerciale Salina-Durgău SA Turda, dr. ing. Ovidiu Mera, lucrările propriu-zise ale conferinţei se vor desfăşura vineri, 7, respectiv sîmbătă, 8 octombrie, la Sala Mare a Primăriei Turda. În aceste două zile, participanţii la conferinţă vor vizita Salina Ocna Dej (vineri, între orele 14 şi 19.30) şi Salina Turda (sîmbătă, între orele 15 şi 19). Pentru ziua de duminică, 9 octombrie, programul prevede o vizită a Salinei de la Praid.

marți, 4 octombrie 2011

Porţile luminii şi ale întunericului

Galeria municiplă de Artă din Turda găzduieşte, în prima jumătate a lunii
octombrie, expoziţia de tapiserie şi colaj intitulată “Porţile luminii şi ale
întunericului”. Expoziţia reuneşte lucrări realizate de către Elena
Felicia Cîmpian, absolventă a Institutului de Arte Plastice ”Ion Andreescu”
din Cluj-Napoca, în prezent conferenţiar universitar la Facultatea de Arte
Vizuale din Oradea.
Tema pe care artista o supune investigaţiei plastice reprezintă un simbol, dar
şi o alegorie, în acelaşi timp. Subiectul abordat constituie o alegorie
deoarece pentru dezvăluirea acestuia Elena Felicia Cîmpian a făcut apel la
o succesiune de metafore, de transferuri de sensuri şi semnificaţii, de la
concret la abstract şi viceversa.
Din numeroasele simboluri, Elena Felicia Cîmpian a ales cele trei uşi,
reprezentate prin culori calde, ce sugerează posibila deschidere înspre
lumină, înspre rai. Alte trei porţi, reprezentate prin culori închise, reci,
semnifică prezenţa iadului, necesar loc de penitenţă pentru ispăşirea
“slăbiciunilor, greşelilor şi păcatelor noastre” după cum susţine artista.
Cea de-a şaptealucrare din cele ce alcătuiesc ciclul “Porţile luminii şi ale
întunericului” reprezintă taina mîntuirii, uşa prin care se ajunge în împărăţia
cerurilor: “Eu sînt uşa. De va intra cineva prin Mine, se va mîntui” spune
Iisus Cristos, potrivit evangheliei după Ioan, capitolul 10, versetul 9.
“Sînt conştientă că tehnicile artei textile îmi îngăduie o imersiune în spaţiul
plastic al unor reprezentări cultural-religioase profunde” a mărturisit Elena
Felicia Cîmpian. Autoarea lucrărilor din ciclul “Porţile luminii şi ale
întunericului” consideră că “pentru un artist nu există certitudini, ci doar un
adevăr ce se poate întrezări dincolo de ceea ce este aproximativ, dincolo de
ceea ce înseamnă vecinătate de idei, de credinţe sau de reprezentări mitice”.
Expoziţia, organizată de Asociaţia “Atelier 7 +” la Galeria municipală de
Artă de pe strada Libertăţii nr. 2 din Turda rămîne deschisă publicului, pînă
în 15 octombrie. Galeria poate fi vizitată de marţi pînă sîmbătă, întzre orele
10 – 16.
Emil HĂLĂŞTUAN

duminică, 2 octombrie 2011

România marilor nelinişti. Un studiu despre starea naţiunii

Concluziile unui studiu realizat în luna septembrie de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) din Cluj-Napoca, demonstrează că, deşi 57 la sută dintre români consideră că fac parte dintr-un popor ghinionist, 93 la sută sunt
mândri de naţionalitatea lor. Acest sentiment se regăseşte într-o proporţie mai mare în rândul moldovenilor decât în rândul locuitorilor din alte zone ale ţării.

Îngrijorările românilor
În momentul de faţă, pe români îi ingrijorează, cel mai mult, nivelul corupţiei, salariile, sistemul de sănătate şi prăpastia dintre oamenii bogaţi şi cei săraci, aspect ce provoacă nelinişte în rândul a mai mult de 80 la sută dintre persoanele care au răspuns întrebărilor din chestionarul IRES. Somnul românilor mai este afectat de îngrijorările în legătură cu sistemul de pensii, şomajul, poluarea, respectiv starea mediului înconjurător. Din lista cuprinsă în chestionar, cea mai mică îngrijorare a românilor este situaţia economică personală (64 la sută), aceştia declarând în măsură mai mare că sunt îngrijoraţi din pricina stării mediului înconjurător (76 la sută) sau a conducerii ţării (75 la sută).
Situaţia economiei ţarii îi îngrijorează pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani în măsură mai mică decât pe persoanele care au depăşit această vârstă. Privitor la acelaşi aspect, se observă diferenţe în funcţie de şcolaritatea respondenţilor, respectiv îngrijorarea scade cu cât oamenii au studii mai înalte. Femeile manifestă o îngrijorare mult mai mare (31,7 la sută) în ceea ce priveşte situaţia economică personală decât bărbaţii (18,6la sută).
Îngrijorarea faţă de situaţia economică a copiilor sau a nepoţilor este mai mare în rândul femeilor, al persoanelor cu studii medii şi elementare, a persoanelor care locuiesc în mediul rural şi a rezidenţilor din Moldova.
De asemenea, femeile se arată mai îngrijorate decât bărbaţii de starea sistemului de sănătate publică. În general, se tendinţa femeilor de a fi mai îngrijorate de diversele aspecte ale vieţii: de exemplu, 55,6 la sută dintre femeile care au răspuns întrebărilor conţinute de chestionarul IRES au declarat că sunt îngrijorate de situaţia în care se află sistemul public de pensii, în timp ce, dintre bărbaţi doar 45,1 al sută susţin că îi îngrijorează acest aspect. În cazul persoanelor care se declară foarte îngrijorate de sistemul de pensii, distribuţia pe vârste indică o proporţie mai mare a acestui tip de răspuns în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 51 şi 65 de ani (64 la sută), fapt ce poate fi explicat de apropierea acestei categorii de respondenţi de vârsta de pensionare. În contrapartidă, doar 32,2 la sută dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani declară că sunt foarte îngrijorate de ssituaţia sistemului public
de pensii.
Deşi, în general, oamenii cu studii superioare se declară îngrijoraţi în măsură mai mică decât cei cu studii elementare sau medii, referitor la situaţia învăţamântului situaţia este puţin diferită. Astfel, 49, 3 la sută dintre persoanele cu studii superioare se declară foarte îngrijorate de starea actuală aînvăţământului, spre deosebire de cele cu studii elementare (39,7la sută) sau de cele cu studii medii (44,8 la sută). Locuitorii din zona de sud a ţării se declară foarte îngrijoraţi de situaţia învăţamântului în măsură mai mare (51,2 la sută) decât persoanele din Transilvania şi Banat (40,2 la sută) sau decât cele din Moldova (42,4 la sută).
În ceea ce priveşte salariile, iarăşi femeile se arată mai îngrijorate de nivelul acestora decât bărbaţii (55,1 faţă de 39,1 la sută). Dintre respondenţii care se declară foarte îngrijoraţi în privinţa salariilor, cea mai mare proporţie o reprezintă persoanele cu studii medii (54,9 de procente), urmate de persoanele cu studii elementare (49,2 la sută) şi, mai apoi, de persoanele cu studii superioare (36,9 la sută).
Există o relaţie de inversă proporţionalitate între vârsta persoanelor şi îngrijorarea
declarată faţă de mediul înconjurator. Astfel, cu cât înaintează în vârstă, respondenţii se declară mai puţin îngrijoraţi de starea mediului înconjurător. Între îngrijorarea faţă de mediu şi studiile absolvite de respondent se conturează o relaţie de directă
proporţionalitate, adică îngrijorarea creşte odată cu nivelul de educaţie. (studii elementare - 28,1 la sută; studii medii - 31,6 la sută; studii superioare - 37,9 la sută).
Distribuţia pe vârste relevă, în cazul a trei întrebări (legate de conducerea ţării, de politică şi de nivelul corupţiei) o proporţie mai mică a tinerilor cu vârste cuprinse între 18-35 de ani care se declară foarte îngrijoraţi de aceste aspecte, faţă de alte categorii de vârstă.
Femeile, spre deosebire de bărbaţi, şi persoanele cu studii medii şi elementare, faţă de cele cu studii superioare, se arată mult mai îngrijorate de nivelul ratei şomajului şi de penuria de locuri de muncă.

Cele mai mari probleme ale României
În opinia respondenţilor la întrebările din chestionarul IRES, cea mai importantă problemă a ţării o constituie lipsa locurilor de muncă, menţionată spontan de către 17 la sută dintre persoanele intervievate telefonic. Pe locul doi respoindenţii au plasat starea deficitară a economiei, menţionată de 15 la sută dintre aceştia, conducerea
defectuoasă a ţării (10 la sută), corupţia (7 la sută), pensiile şi salariile mici (6 la sută), precum şi sărăcia oamenilor şi lipsa banilor (6 la sută). Respondenţii au mai menţionat, într-un procent mai mic şi alte probleme, precum sistemul sanitar deficitar şi prestaţia nemulţumitoare a clasei politice, datoriile externe sau învăţamântul. Există şi persoane care consideră că problema cea mai importantă cu care se confruntă România în momentul de faţă este mentalitatea cetăţenilor săi (3 la sută).